Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Thomas Şindilariu: Începuturile cercetării ştiinţifice a Transilvaniei între francmasonerie şi Samuel von Brukenthal
Istorie mentionat in mod expres. Ca §i Tn invitatia lui Batthyány, istoria - Tnsä doar cea säseascä - §i §tiintele naturii se aflä pe primele douä pozitii ale tematicilor care urmau sä fie abordate. Includerea economiei §i filosofiei Tn lista tematicilor preväzute, indicä un scop educativ respectiv al iluminärii poporului (Volksaufklärung). Intentia de a acorda premii pentru abordarea §tiintificá a unor probleme mai ample §i de a organiza anual adunari de mari de mare amploare amintesc deja de uzantele Societätii de Studii Transilvane Tnfiintatä in 1840. Lista potentialilor membrii, ata§atä initiative^ apare drept un compendiu al adeptilor lluminismului Tn rändul sa§ilor46 „Societatea Säseascä a ßtiintelor”47 initiatä de Filtsch nu a fost Tnfiintatä formal, insä, avänd Tn vedere cä un numär considerabit de persoane, enumerate ca potentiali membrii, a livrat studii pentru Siebenbürgische Quartalschrift, se poate vorbi despre realizarea informalä a Societätii Säse§ti a §tiintelor. Decisiv pentru aceastä limitare au fost doi factori determinati de conjunctura politicä a momentului, ostile privilegiilor Natiunii Säse§ti. Tn punctui VII al conceptului redactat de Filtsch era preväzut ca societatea sä aibä un protector §i un pre§edinte, care sä fie personalitäti onorabile §i influente,48 evident ambii necesari pentru asigurarea aprobärii societätii §tiintifice de cätre autoritäti. Avänd Tn vedere faptul cä nu doar Diéta ci §i Guberniul se aflau din ce Tn ce mai mult sub influenta cerintelor nobilimii maghiare, initiatorii sa§i din Sibiu au renuntat la realizarea formaié a societätii §tiintifice säse§ti. Un al doilea factor constituie necesitatea concenträrii fortelor, care era necesarä pentru a respinge prin publicatii atacurile dietei la adresa privilegiilor säse§ti. Eufória cu care pätura conducätoare a sa§ilor a primit reTnfiintarea Natiunii Säse§ti ca institute dar §i ca stare reprezentatä Tn Diéta din 179049 precum §i elánul cu care intelectualii sa§i au Tnceput Tntocmirea unor studii de istoria dreptului prin care au cäutat sä asigure existente Natiunii Säse§ti, ne indicä mäsura Tn care desfiintarea Natiunii Säse§ti de cätre losif al ll-lea se afla Tn afara lucrurilor imaginabile, Tn afara mentalitätii colective. Din aceastä stare a lucrurilor se desprinde Tnsä totodatä faptul cä, pentru pätura conducätoare a sa§ilor, pästrarea institutiei medievale a stärii teritoriale a Universitätii Säse§ti §i modernizarea ei dupä criterii iluministe nu prezenta о contradictie. Nu pot fi consemnate doar euforie §\ elan ci §i о coordinare destul de amplä astfei cä putem constata un numär considerabil de detalii pentru a confirma realizarea informalä a Societätii Säse§ti de ßtiinte.50 Tn aceastä privintä sunt de mentionat demersurile care se regäsesc prin corespondente, pentru Tntärirea con§tiintei nationale a sa§ilor spre interior §\ pentru recunoa§terea lor ca factor al politicii transilvane, prin publicatii adresate opiniei publice §tiintifice, la sacrä europeanä. Jakob Aurelius Müller a fost Tndemnat sä finalizeze cärtulia sa Sa§ii din Transilvania. О schere popularä? (Die Siebenbürger Sachsen. Eine Volksschrift) pänä la redeschiderea festivä a Natiunii Säse§ti Tn 24 mai 1790. Acela§i scop urmärea 46 Ibidem. 47 Schuller, Filtsch, p. 74. 48 Vezi ed. lui Teutsch, in: КЫ. VfSL, 37 (1914), p. 132. 49 Remarcabil este in acest context faptul, cä la inititiva lui Brukenthal s-а organizat la Sibiu о ceremonie festivä prin care Arhiva Natiuii Säse§ti a fost transferatä in 1790 de la Arhiva Guberniului in cea a Primäriei a Sibiului ca sediu al Natiunii. Schuller, Samuel von Brukenthal, II, p. 303. 50 Georg Daniel Teutsch, Rede zur Eröffnung der 45. Generalversammlung des Vereins für siebenbürgische Landeskunde, in: Archiv VfSL 24 (1893), p. 409-437, aici 413-437. 40
