Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Thomas Şindilariu: Începuturile cercetării ştiinţifice a Transilvaniei între francmasonerie şi Samuel von Brukenthal
Marisia XXXII-XXXIII La marginea acestei statistici meritä remarcat cä, de exemplu, unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai ,,§colii ardelene”, doctorul oculist loan Piuariu-Molnar nu este socotit de Ziegelauer drept román deoarece in actele lojei apare doar ca „Johann Molnár”. Pentru a determina torta de coeziune a unei asociatiuni cu un grad atät de ridicat de diversificare in ceea ce prive§te etnicul §i stärile, este necesar sä urmärim evolutia initiativelor orientate spre actiune, cärora loja le-а dat na§tere. Trebuie consemnate la mijlocul anilor 1780 unele initiative care tind sä päräseascä preocupärile obi§nuite pentru о lojä francmasonä. Faptul cä pentru aceste lucruri s-a pästrat totu§i cadrul francmason §i nu s-а optat in aceastä fazä, cum este de intälnit in alte locuri destul de des, pentru un alt cadru organizatoric pare a face parte din pragmatismul periferiei ce poate fi remarcat in cazul lojei in repetate randuri.29 Setea generalä a francmasonilor sibieni fatä de culturä dá na§tere in 1784 unei initiative pentru infiintarea unui cabinet de lecturá, pe care il putem observa in 1784 in deplinä actiune.30 Initiative^ §tiintifice care s-au náscut in lója sibianá au fost rodul contactelor sociale §i a prieteniei pe care le-а prilejuit loja intre cunoscätorii autohtoni ai materiei §i unii interesati de aceste tematici, originari din exterior. Din punct de vedere al organizárii muncii, se poate constata о orientare dupä módéiul lojelor-exercitiu, pe care Ignaz von Born le-а conceput pentru loja condusä de el la Viena, pentru a putea aborda tematici care sunt situate mai departe de cele genuin francmasone, mai ales cele §tiintifice. Born, care §i-a petrecut о parte din copilária sa la Sibiu, se stráduia la Viena sä transforme loja „La concordia adeväratä” („Zur wahren Eintracht”) intr-un nucleu pentru о academie a §tiintelor. Nu cunoa§tem in ce mäsurä planurile lui Born erau cunoscute la Sibiu, insä este atestat documentar cä loja sibianä era abonatä la „Jurnalul Francmasonului” („Journal für den Freimaurer“) care a fost editatä de loja lui Born 1784-1786 §i care se bucura de о popularitate deosebitä in rändul francmasonilor din monarhia habsburgicä.31 In 1785 loja Sf. Andrei a prédát tiparului о circularä care se adresa tuturor membrilor, in special celor absenti de la Sibiu. Ea cheamä la adunarea §i colectionarea de minerale §i plante.3^ Era preväzut ca fiecare membru sä contribuie cu deplasäri proprii in zonele cu minerale. Acest lucru se pare cä s-а §i intämplat intro oarecare mäsurä. in orice caz, preocuparea cu minerale a devenit foarte indrägitä de membrii lojei, lucru reflectat §i de prelegerile mineralogice ce s-au tinut periodic. Colectionarea plantelor a rämas insä in stare de proiect.33 Singurul impuls pentru infiintarea unei societäti §tiintifice, care s-а petrecut in decursui anilor 1780 in afara lojei sibiene, constä in initiativa contelui Ignat Batthyány, episcopul catolic al Transilvaniei 1781-1798. Orientarea ideologicä a episcopului 29 §indilarlu, Freimaurer in Siebenbürgen, p. 93f. 30 Cu unele lipsuri datorite punctului de vedere ideologizat vezi: Heinz Stänescu, Deutschsprachige wissenschaftliche und Lesegesellschaften der achtziger Jahre des 18. Jahrhunderts in Siebenbürgen und im Banat, in: Erik Amburger, (ed), Wissenschaftspolitik in Mittel- und Osteuropa. Wissenschaftliche Gesellschaften, Akademien und Hochschulen im 18. und beginnenden 19 Jahrhundert, Essen 1987, p. 187-194. 31 §indilariu, Freimaurer in Siebenbürgen, p. 66f., 123f., 129f. 32 Circulara referitoare la acestä initiativa din 1785 este tipäritä in: Carl Göllner, Heinz Stänescu (ed ): Aufklärung. Schrifttum der Siebenbürger Sachsen und Banater Schwaben, Bucure§ti, 1974, p. 321 f. 33§indilariu, Freimaurer in Siebenbürgen, p. 120-125. 37
