Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)

Thomas Şindilariu: Începuturile cercetării ştiinţifice a Transilvaniei între francmasonerie şi Samuel von Brukenthal

Marisia XXXII-XXXIII

doar patru ani de la sfär§itul Räzboiului de ßapte Ani asistäm la Sibiu Tn 1767 la Tnfiintarea lojei francmasonice „Sfäntu Andrei la cele trei fői de nufär” („St. Andreas zu den drei Seeblättern“).22

Conform unei constatäri mai vechi a istoriografiei sociale vestgermane, fäcute de Reinhart Koselleck Tn 1959, unul dintre aspectele principale ale francmasoneriei este cä realizarea idealului ei de egalitate fräteascä a fost posibilá doar Tn „arcanul" oferit de lojä. Datoritä segregärii societätii profane pe stäri, ideálul egalitär §i frátesc avea nevoie pentru realizarea sa de о contraierarhie secreta a gradurilor francmasone.23

ín cazul celor aproximativ 250 de membrii ai lojei sibiene, care cuprindea reprezentanti din mai toate stähle §i etniile tárii, se impune Tntrebarea Tn ce mäsurä acest lucru era intentionat §i care au fost posibilele efecte ale acestei stäri de fapt pe lungä duratá, dincolo de sistarea activitátii lojei Tn 1790. О sä urmärim Tndeaproape impulsurile pentru viata §tiintificä a Transilvaniei. Prima parte a Tntrebärii о putem trata direct: asocierea, dincolo de barierele etnice §i de stäri precum §i celor confesionale, era Tn cazul francmasonilor posibilä §i lipsitä de orice dificultate, deoarece latura politicä a acestor bariere era mult diminuatä de dominatia absolutismului birocratic pe scena politicä a tärii, pänä la edictul de restituire a lui Iosif al ll-lea din 1790. Aceastä situatie s-а schimbat profund ín urma Dietei de la Cluj din 1790/91, fapt ce a fost de importantä ridicatä §i pentru evolutia peisajului §tiintific al Transilvaniei.24

Dar mai Tntäi sä ne oprim asupra structurii membrilor lojei. Din 1767 loja Sf. Andrei a parcurs un proces de transformare de la о lojä a unor fo§ti studenti sa§i Tntrun loc de Tntälnire al elitelor din armatä, administrate, nobilime §i preotime a Marelui Principat al Ardealului. Zece ani Tnainte de a deveni Tn 1787 succesorul lui Brukenthal Tn functia de guvernator al Transilvaniei, contele Bánffy György a devenit, la Sibiu, francmason §i a atras un numär Tnsemnat de nobili maghiari din Transilvania dupá sine. Un aflux de membrii, considerabil mai puternic, este declan§at de rezonanta pozitivä a edictului de tolerantä religioasá emis de losif al ll-lea in 1781. Fäcänd abstractie de unele schimbári organizatorice Tn cadrul francmasoneriei la scara Tntregii Monarhii, pe care nu le vom aprofunda, se poate constata cä numärul francmasonilor sibieni s-а aflat pänä Tn 1790 Tntr-o cre§tere continuä. Avänd Tn vedere faptul cä francmasoneria este socotitä drept un indicator al lluminismului Tn secolul al XVIII-lea, trebuie mentionat cä existä Tn documented de arhivä a lojei sibiene un numär de

22 Vechimea unei loji era un factor decisiv pentru stabilirea dependentei fatä de alte loji. Tn ciuda faptului cä posedäm doar de documente despre activitatea lojei íncepánd din 1777 loja bra§oveanä „Zu den drei Säulen“ a sustinut Tnfiintarea ei Tncä din 1749. Ea a re§uit sä impunä in bunä mäsurä acest punct de vedere fatä de lója din Sibiu. Vezi pentru acest context: Thomas §indilariu, lluminism §i francmasonerie la Bra§ov. Loja „La cele Trei Coloane“, Tn: Tara Bärsei 10 (2011), p. 34-38, aici 36; studiul a apärut adäugit, cu ilustratii ale sigilului lojei §i Tn: Trivium. Revistä de gändire simbolicä , 4 (2012), nr. 1, p. 47-54.

3 Reinhart Koselleck, Kritik und Krise. Ein Beitrag zur Pathogenese der bürgerlichen Welt, Freiburg 1959, p. 55f.

24 Thomas §indilariu, О íncercare de a depä§i segregarea pe stäri a societätii §i un impuls pentru istoriagrafia criticä a Transilvaniei. Loja francmasonä „St. Andreas zu den drei Seeblättern“ din Sibiu, Jn: Marius Éppel §i Tudor Sälägean (ed ), Masoneria in Transilvania. Repere istorice, editia a 3-a, Cluj 2010, p. 32-46.

35