Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)

Thomas Şindilariu: Începuturile cercetării ştiinţifice a Transilvaniei între francmasonerie şi Samuel von Brukenthal

Istorie

Trausch n-ar fi fost el ínsu§i - nici ín rolul säu de colectionar dar nici ca pre§edinte al Societätii de Studii Transilvane - dacä nu ar fi Tntocmit un volum consistent, de 759 file, cu titlul „Statute, programe §i alte scrieri ale unor societati erudite din Viena, Ungaria §i Transilvania precum §i serisori ale unor savanti”.4 Chiar in primele pagini ale volumului, asistäm la procedeul prin care Trausch verificä unele indicii gäsite la Johann Seivert5 §i Joseph Carl Eder6, conform cärora7 Stephan Piso, fratele umanistului lacob Piso náscut la Media§, ar fi fost membru al unei societäti erudite fondatä de Conrad Celtis ín jurul anului 1500 cu numele Sodalitatis Septemcastrensis.

Prin urmare in 2012 nu am avut doar de särbätorit 50 de ani de la refondarea Societätii de Studii Transilvane ín 1962 Ia Heidelberg ci totodatä 500 de ani de societäti erudite transilvane, dacä lipsa izvoarelor, acel ve§nic impediment al curiozitätii istorice, nu §i-ar face din nou simtitä prezentál Nici Seivert, in Lexiconul sau Nachrichten von Siebenbürgischen Gelehrten und ihren Schriften, dar nici Eder, in cartea sa Observationes criticae et pragmaticae ad historiam Transsilvaniae, nu au indicat vre-o sursä pentru apartenenta lui $tefan Piso Ia acea Sodalitatis Septemcastrensis. Trausch a incercat sä elucideze cazul prin corespondenta sa cu secretarul aulic din Viena, Baron Carl Geringer8 §i cu Georg Gyurikovits din Bratislava/Pressburg9, insä färä sä aibä un succes substantial. Concluziile precaute ale lui Trausch se gäsesc in lexiconul säu in cadrul articolului referitor la §tefan Piso. El se limiteazä la о presupusä identitate intre Sodalitatis Septemcastrensis §i о altä, mai bine documentatä, societate eruditä fondatä de Celtis, §i anume Societatea Danubianä, care apare §i sub denumirea Septem Castrensis Danubianus coetus. Speculatii, dacä acele septem castres marcheazä un specific ardelean sau chiar säsesc al Societätii Danubiene, sau a unei posibile subdiviziuni ale acestea, nu se gäsesc la Trausch, chiar dacä sunt cunoscuti doar parteneri de corespondentä sa§i ale lui Conrad Celtis din cadrul Ungariei istorice.10

Sä ne intoarcem insä la tema propusä: inceputurile cercetärii §tiintifice ale Transilvaniei in secolul al XVIII-lea ca forme premergätoare ale asociatilor §tiintifice ale secolului al XlX-lea.

Liberul acces la universitätile protestante a fost cel tärziu din perioada Reformei religioase conditia sine qua non pentru toti cei transilväneni care aveau intentia de a urmäri о carierä preoteaseä. Pentru sa§ii din Tara Bärsei, de exemplu, conditia pentru a fi de eligibilitate ca preot din 1444 a fost dobändirea de studii universitäre.11

Handbuch für Wissenschaft, Dichtung und Publizistik, vol. V-X, Köln-Weimar-Viena, 1995-2012 (Tn continuare: SL).

4 Arhiva Bisericii Negre, Bra§ov (in continuare: ABN), cota IV.F.1.Tq.166.

5 Johann Seivert, Nachrichten von siebenbürgischen Gelehrten und ihren Schriften, Pressburg 1785, p. 338.

6 Joseph Carl Eder, Observationes criticae et pragmaticae ad historiam Transilvaniae sub regibus arpadianae et mixtae propaginis, Hermannstadt/Sibiu, 1803, p. 260.

7 Seivert §i Eder s-au documentat probabil din: Wallaszky, Tentamen Historia Litterarum sub Rege Matthia Corvino Hunyad, Leipzig 1769, p. 68-75. Nu am putut verifica acest aspect, vezi SL, vol. 3, p. 61, nota 1.

8 ABN, cota IV.F.1.Tq.166/Nr. 6.

9 ABN, cota IV.F.1.Tq.166/Nr. 5.

10 SL, vol. 3, p. 63, nota 2.

11 Vezi: Friedrich Teutsch, Aus der Zeit des sächsischen Humanismus, Tn: Archiv des Vereins für siebenbürgische Landeskunde 16 (1880/81), p. 227-277, aici p. 229 (publicatia se va cita in continuare: Archiv VfSL).

32