Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ioan Silviu Nistor: Emil A. Dandea, personalitate istorică de impact în actualitatea istoriografică
Marisia XXXH-XXXIII discutia publica situatia populatiei din Muntii Apuseni, arätänd cä cei 50.000 de locuitori ai Tärii Motilor reprezintá unul din cele mai pretioase §i mai con§tiente elemente ale poporului román. Realizänd cä о operä administrativa, care trebuia sä punä bazele trainice ale administratiei romäne§ti, in virtutea principiilor democratice, necesita о revistä de specialitate, de largä deschidere fatä de problematica complexä a municipiului Cluj, el editeazä revista “Administrate”, care apärea bilunar, fiind prima revistä de specialitate a unei administratii municipale din Transilvania care a apärut, Tn limba romänä, dupä 1918. Dedicändu-se edificärii sistemului unitar al administratiei publice romäne§ti, Emil Dandea initiazä in 1921, organizarea unei asociatii de profil: Uniunea Ora§elor Romane, al cáréi secretar a fost ales. El avea in vedere cä ora§ele Romäniei intregite au fäcut parte din patru sisteme administrative deosebite: al Vechiului Regat al Romäniei, al Ungariei, al Austriei §i al Rusiei. A pregätit toate actiunile premergätoare §i a elaborat proiectele de documente necesare, §edinta de constituire avänd loc la Cluj. О problemä stringentä а Clujului a fost cea a finantelor publice, redresarea ei prin procedee adecvate, intrucät vechea administrate maghiarä a fäcut dovada unei “incapacitäti färä seamän”. Chestiunea locuintelor, s-а dovedit, la rändul ei, cea mai acutä problemä socialä. Dandea abordeazä problematica constructiei de locuinte, initiind Regulamentul pentru crearea unui fond de constructii in ora§ul Cluj. Nici in ceea ce prive§te asigurarea cäldurii lucrurile nu stäteau mai bine, fapt pentru care Dr. lulian Pop, primarul municipiului, impreunä cu Dr. Emil Dandea, consilierul referent au inaiuntat Guvernului un memoriu in chestiunea concesionärii gazului metán. Zäcämintele de gaz metán descoperite la Särma§ aveau un debit foarte mare, la prima sondä, instalatä la Särmäfel in 1909 s-au inregistrat 10,5 mc/secondä, la о presiune de 30 de atmosfere, cu cea mai inaltä puritate a gazului. Pentru municipiul Cluj era о mare oportunitate, avänd in vedere apropierea sondelor de gaz, atät de util marelui centru economic §i cultural transilvänean, care avea atunci 100.000 de locuitori. Dar multitudinea de probleme era cople§itoare. Se impunea a fi rezolvatä problema Uzinei electrice a ora§ului, care atunci se afla in comuna Some§u Cald, la о depärtare de 30 de km de Cluj. Construirea ei a fost efectuatä de cätre firma “Ganz” §i a costat 6,5 milioane de coroane (coroana era moneda oficialä a statului maghiar), fiind incheiatä in 1906. Curentul era propdus prin folosirea fortéi apei, uzina avänd trei turbine de cäte 1200 CP. Ca rezervä au fost instalate douä ma§ini cu aburi, una de 350 CP §i alta de 550 CP, care, erau puse in functiune cänd nivelul apei era scäzut, capacitate insuficientä insä pentru producerea cantitätii necesare de curent electric. Aceste instalatii au fost completate prin Uzina de rezervä din Cluj, situatä längä baia orä§eneascä de varä, care avea douä motoare de 600 CP. Intrucät doar gara avea instalatie separatä, intregul municipiu, aflat intr-o dinamicä accentuatä a dezvoltärii sale, era alimentat de Uzina care a ajuns sä functiomeze deja la maximul posibilitätilor sale. Prin urmare se impunea redimensionarea acesteia, märindu-i-se capacitatea. Autoritatea romänä adoptä о atitudine energicä §i demascatoare in privinta modului in care este exploatatä Uzina electricä. Intr-un raport din 1922, cu privire la contractui de arendare. Se spune cä “In baza acelui contract, nici cänd nu va avea Clujul nici 325
