Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)

Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale (partea a II-a)

Marisia XXXII-XXXIII

Monumentelor Publice, arhitectul Horia Teodoru,73 a constatat о neconcordantä Tntre documentatia primitä, analizatä §i avizatä de respectiva comisie §i finalizarea lucrärii, fapt care l-а determinat sä reactioneze74, revendicänd reanalizarea §i refacerea piedestalului eronat realizat. Ca atare, a fost realizatä refacerea piedestalului75 chiar Tn perioada cänd о nouä conflagratie se declan§a in Europa cu menirea de a schimba hotarele statelor in favoarea revan§arzilor.

Teatrul de räzboi civil din peninsula ibericä, care a precedat sugestiv evenimentele celui de al Doilea Räzboi Mondial, a antrenat ca apärätori ai respectivelor tabere antagonice reprezentanti din diversele täri ale Europei ca sprijinitori sau adversari ai regimurilor monarhic nationalist sau republican. La timpul respectiv din Románia s-au aflat prezenti combatanti in ambele tabere. Din rändurile

important centru spiritual §i cultural pentru romänii din toatä Tara Bärsei, actiunea lor extinzändu-se asupra románilor din Tntreg spatiul romänesc, mai ales dupä venirea diaconului Coresi care a inceput sä tipäreascä aid cärti biserice§ti ín limba romána. Numero§i domni §i familiile acestora au acordat danii bisericii din Schei. Chiar §i Tmpäräteasa Rusiei, Ecaterina a ll-a, a trimis bisericii daruri scumpe constánd in báni, obiecte sfinte preote§ti §i arhiere§ti, obiecte de cult din metal pretios. Biserica a fost ridicatä initial in stil gotic, apoi a suferit diverse transformari in stil baroc. ín secolul al XVIII-lea plánul bisericii a fost completat prin adäugarea unor paradise §i a unui pridvor. Voivezii celor douä täri romäne§ti au inzestrat biserica cu о colectie insemnatä de icoane vechi. Biserica Sfäntul Nicolae а fost renovatä in perioada interbelicä prin grija localnicilor §i pästreazä fresce executate de marele pictor bra§ovean Mi§u Pop. ín cimitirul bisericii sunt ingropate personalitäti importante din istoria nationalä §i localä ca: dr. Aurel Popovici, preotul Vasile Saftu, dr. loan Mes otä, Nicolae Titulescu s.a.

73 Horia TEODORU (28 iunie 1894, Ploie§ti, jud. Prahova - 20 iunie 1976, Bucure§ti). Studii de arhitecturä la Paris, specializat ca arhitect urbanist, restaurator de monumente istorice, cercetätor in domeniul perspectivei la §coala romänä de la Roma, carierä universitarä, proiectant al unor edificii din Bucure§ti §i din tarä, activitate in cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice, a Comisiei Superioare a Monumentelor Publice, colaboräri cu arti§tii sculptori la realizarea unor monumente de for public, artist plastic, gravor, publicist. íntre anii 1926-1928, Horia Teodoru studiazä la Academia di Belle Arti din Roma, unde se specializeazä in probleme legate de restaurare. Profesor la Academia de Belle- Arte din Bucure§ti incepänd cu 1931, Horia Teodoru lucreazä §i in cadrul Comisiei Monumentelor Istorice. ín calitate de restaurator, participä la lucrärile de restaurare realizate la Curtea Veche, Palatul Cotroceni, biserica Coltea, biserica Sf. Gheorghe. Ca profesor §i teoretician este renumit pentru lucrärile sale in domeniul perspectivei (Vasile Drägut, Profil Horia Teodoru, in: „Arta”, Bucure§ti, anul XXI, nr. 10, 1974, p. 6-7; Paul Constantin, Dictionarul universal al arhitectilor, Editura §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, 1986, p. 314 -315).

74 A.N.-D.A.I.C., fond MC A., D A., inv. 819, dosarele 72/1939, f. 52 arhitectul Horia Teodoru sesizeazä C.S.M.P. cä monumentul Eroilor din Bra§ov nu corespunde, nefiind realizat in conformitate cu plánul aprobat de M C A. Se hotärä§te de cätre C.S.M.P., jurnal 453, 2 iunie 1939 ca sä se cearä fotografii §i lämuriri din localitate §i sä se amäne inaugurarea; f. 90 A fost problema piedestalului impunänd modificarea lui. C.S.M.P. jurnal 548, 5 septembrie 1939 aprobä lucrärile de amplificare; 104/1939, foto: f. 8, 9 Piata Unirii din §chei, lateral stänga; f. 10, lateral dreapta; f. 11 fatä dreapta; f. 31 adresa Prefecturii jud. Bra§ov din 28 iulie 1939 cätre M C.A. in problema monumentul Eroilor supusä atentiei C.S.M.P. jurnalele 453 §i 548; f. 98 plánul arhitectului Sterie Becu C.S.M.P. jurnal 548; f. 106 §i 71/1939, f. 148 la 30 august 1939 arhitectul Sterie Becu solicita M C A. aprobarea de a modifica partea superioarä a piedestalului monumentului Eroilor din §chei in urma constatärilor fäcute cu ocazia unei vizité la fata locului. Modificärile au fost formulate de comun acord cu Reuniunea Femeilor Románé C.S.M.P. jurnal 548 5 septembrie 1939 apróba modificärile fatä de planul initial.

75 F.T. in memoriam, Editura Militarä, Bucure§ti, 1971, p. 217 citeazä pe arhitectul Sterie Bocu monumentul Eroilor din §chei RECUNO§TINTÄ EROILOR; F.T., M C., p. 72-73 dezvelirea monumentului Eroilor din §chei in 1939;§tefan Petraru, Constantin Catrina, Bra§ovul memorial, Editura Sport Turism, Bucure§ti, 1976, p. 45 atribuie initiativa Reuniunii Femeilor Románé, nu mentioneazä autorul , dezvelirea in 1939; „Romania ’83", Bucure§ti, p. 236-237 monumentul Eroilor din Piata Unirii, cartierul $chei.

257