Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)

Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale (partea a II-a)

Marisia XXXII-XXXIII

creatoare mai multi arti§ti plastici §i arhitecti. Pre§edinte al unuia dintre Comitetele de initiativä a fost Grigore Trancu-la§i61. Era preconizatä amplasarea Tn Parcul Central, azi definit „Nicolae Titulescu”. S-au oferit sä realizeze lucrarea sculptorii Oscar Spaethe62, Oscar Han63, Gheorghe Popa64. Pentru piedestal §i-au oferit serviciile arhitectul Sterie Becu65 din Bucure§ti §i I. Neag din Bra§ov. Dupä modelarea realizatä

Militär, cu fata la str. Lungä; f. 70. Cererea sculptorului Gheorghe Popa pentru a primi aprobarea pentru ridicarea la Bra§ov a bustului magistratului Cincinat Pavelescu, piedestalul a fost proiectat de arhitectul Sterie Becu, urmánd a fi amplasat pe strada Ion G. Duca. Anexate planurile; 61/1935, f. 4. 5, 12: planurile piedestalului au fost elaborate de I. Neag din Bra§ov. ín ianuarie 1935 se aprobase lui Oscar Han realizarea lucrärii ca in luna noiembrie sä intervinä cererea lui Gh. Popa. ?! Cine este de fapt realizatorul ??? ( A N.-D A.I.C., fond M.C.A., D.A., dosar 61/1937, f. 168 :la Bra§ov, Tn parcul din fata Prefecturii bustul Cincinat Pavelescu 1872 - 1934 realizat de sculptorul Gh. Popa.

61 Grigore L. Trancu - la§i (23 octombrie / 4 (6,7) noiembrie 1873, Tärgu Frumos, jud. Ia§i - 7 ianuarie 1940, Bucure§ti, Crematoriu), studii la la§i, bursier la §coala de Comert, Facultatea de drept, doctor Tn §tiinte economice la Bucure§ti. Carierä economicä, juridicä, didacticä universitarä, comercial-bancarä. Om politic P.N.L., deputat, Tn 1917 Ia la§i participa la fondarea Partidului Muncii cu care aderä la Partidul Poporului 1919, ministru P.N.T, 16 aprilie 1934 deputat. Autor a unor lucräri de specialitate din domeniile comercial §i financier, publicist^ Pamfil §eicaru, Necrolog Grigore Trancu - la§i, Tn: „Gazeta Municipalä”, Bucure§ti, anul IX, nr. 406 din 14 ianuarie 1940, p. 1-2.

62 Oscar О. SPAETHE /SPÄTHE/ (19/31 iulie 1875, Bucure§ti, str. Pui§orului nr. 4-14 octombrie 1944, Nicule§ti, azi ín compunerea comunei Vintilä Vodä, jud. Buzau). Fiúi familiei, de obár§ie germana, de religie evanghelicä, a sculptorului Oscar I. Späthe, Tn värstä de 30 de ani §i al Mariei O. Späthe, de 23 ani. Studii de sculpturä la Bucure§ti, München 1894-1900, Berlin, cu о prestigioasä activitate desfä§uratä cu lucräri integrate ín fórul public §i institutii muzeale. La revenirea ín Románia de Ia studii a fäcut demersuri pentru obtinerea cetäteniei románé. „Monitorul Oficial” nr. 61 din 18 iunie/1 iulie 1908 Tmpämäntenirea. A participat la campaniile militare 1913, 1916-1918. Desfä§oarä о prestigioasä activitate pe parcursul a patru decenii, participant la expozitii interne §i internationale, la diverse concursuri, cu lucräri integrate ín fórul public, institutii muzeale. A fost unul din fondatorii Societätii Tinerimea Artisticä, profesor de sculpturä §i consilier in probleme artistice al principesei Maria. Cäsätorit cu Florica ... la 27 noiembrie 1919 (Virgiliu Z. Teodorescu, Oscar Spaethe, Tn: „Anuar”, Sinaia, vol I, 1996, p. 34-50, volum editat de Muzeul National Pele§, care a operat eronat Tndepärtäri din text §i din anexe; studiu referitor la biográfia §i activitatea artistului sculptor cu numeroase creatii Tn fórul public;.Bustul Cincinat Pavelescu, lucrare care dupä modelarea sculptorului Oscar Spaethe a fost turnat ín bronz §i amplasat la mormäntul din Bucure§ti Tn anui 1935).

63 Oscar HAN (3 decembrie 1891, Bucure§ti - 14 februarie 1976, Bucure§ti). Studii la §coala de Belle Arte din Bucure§ti, elev al lui D. Paciurea, sculptor monumentalist, debut Tn 1924, permanentä prezentä Tn expozitiile colective din tarä §i sträinätate, critic de artä, carierä universitarä. Inspirat de faptele cunoscute ca participant la primul räzboi mondial, expune la la§i lucräri, reflectänd situatiile träite. Realizeazä §i doneazä monumentul Pe aici nu se trece amplasat la bifurcatia §oselelor de la Ti§ita, längä Märä§e§ti. Participänd la concursurile pentru desemnarea realizatorului/realizatorilor monumentelor regilor Carol I §i Ferdinand I, juriul Ti acordä premiul I, dar nu §i comanda realizärii monumentelor. Lezat, a fäcut diverse demersuri §i a publicat virulente articole Tmpotriva unei asemenea incälcäri ale eticii. Munca de mai bine de patru decenii s-а concretizat prin numeroase prezente ale lucrärilor sale Tn fórul public, Tn muzeele §i colectiile de artä plasticä.(Oscar Han, Dälti §i pensule, Editura Minerva, Bucure§ti, 1970, 723 p. + pl. ilustratii. La p. 17: Oscar Han a locuit Tn fosta locuintä a lui Alexandru Vlahutä pe str. Visarion nr. 30. ín ultimii ani ai vietii adresa: str. Polonä nr. 60, atelier: Ermil Pangrati nr. 29.).

64 Gheorghe POPA (nu detin informatii biografice sau alte realizäri ale acestui artist).

65 Sterie BECU (1882 sau1885 - 1970). Studii de arhitecturä, absolvent 1915, arhitect, pictor realizator de portrete, compozitii, copii dupä clasici, peisaje, nuduri. A avut participäri-colaboräri la realizarea unor monumente de for public (Tablóul arhitectilor 1937, p. 3: locuia Tn Bucure§ti pe str. §tirbei Vodä nr. 63.). Pentru monumentul Eroilor din Bra§ov, realizat de sculptorul Vasile lonescu- Varo, a contribuit la proiectarea elementelor de arhitecturä §i ambient. Statuia redä in osta§ Tn atac. Dupä amplasarea lucrärii Tn piata Unirii din §chei arhitectul revine, solicitänd aprobarea pentru a interveni la partea superioarä a piedestalului.

253