Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale (partea a II-a)
Istorie la initiatorii aducerii ín fórul public a unui asemenea simbol, la modelatorul lucrärii §i data amplasarii, a dezvelirii, participantii la respectiva solemnitate. Infatuarea stäpänitorilor Transilvaniei, Tn plinä ofensivä de maghiarizare a romänilor spre sfär§itul veacului al XlX-lea a condus la amplasarea* 44 in anul 1896, pe un promontoriu al muntelui Tämpa45, cu largä deschidere spre ora§ul Bra§ov a unui monument menit a evoca pe Árpád46, conducätorul triburilor maghiare, Era fiul lui Álmos, näscut in anul 820 §i care a condus pänä la 895 triburile maghiare in deplasarea lorfiind presate de triburile pecenegilorin mar§ul lor spre vest. S-а dórit ca respectiva lucrare sä marcheze implinirea a 1000 de ani de la venirea triburilor maghiare in Pannonia47 §i procesul de extindere a acaparárii de teritorii cu pämäntenii truditori. In acest caz s-au ridicat lucrari impresionante in sapte orase ale stäpänirii vechii Ungarii, pentru comemorarea evenimentului. Pe Tämpa s-a ridicat о coloanä avánd pe capitel un personaj redánd un arcas din timpul dinastiei arpadiene. Aceasta statuie fácea parte dintr-o suitä, respectivele lucrári fiind amplasate pe actualele teritorii ale mai multor téri desprinse prin ínfrángerea coalitiei din care fácea parte §i Austro-Ungaria (Croatia, Italia, Románia, Slovacia §i Ucraina §i p.;A.N. Biblioteca III 8.177;Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea - material romänesc-oameni §i mfäptuiri, Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, Bucure§ti, 1940, p. 432-433; Wily Pragher, Bucure§ti ora§ul contrastelor, Berlin, p. 20: figura alegoricä reprezentánd ráül Tisa, componentä a monumentului lui Take lonescu. Pe vasul de unde „curge” apa cuvántul TISA, foto 14; p. 36: ansamblul monumentului; A.N. Biblioteca IV 4.440). Horia Nestorescu-Bälce§ti, Ordinul masonic román, Casa de editurä §i presä „§ansa" S.R.L., Bucure§ti, 1993, p. 379, pozitia 1882; Ion Mamina, loan Scurtu, Guverne §i guvernanti 1916-1938, Editura Silex, Bucure§ti, 1996, p. 190). 44 La 6 octombrie 1896, Ia Bra§ov, pe muntele Tämpa, ín zona dominatoare a ora§ului, a avut loc solemnitatea inaugurärii monumentului ridicat de unguri lui Arpad, Ia implinirea unui mileniu de Ia venirea strämo§ilor pe pämänturile Europei. La manifestare a participat ministrul maghiar Perezet, doi episcopi luterani au realizat sfintirea, asistati de numero§i unguri §i sa§i. Romänii n-au participat. Ca о reactie ulterioarä monumentul a fost distrus prin dinamitare. („Calendarul pentru toti fii Romäniei pe anul de la Christos 1898”, p. 82). 45 Muntele Tämpa apartine structural de masivul Postävaru, localizat in sudul Carpatilor Orientali (mai precis in Carpatii de Curburä) §i inconjurat aproape in totalitate de municipiul Bra§ov[2). fnältimea: 960 m. (dupä unele surse 995m), dominä ora§ul cu aproape 400 m. oferind о splendida panorama asupra ora§ului, iar in zilele senine se poate observa intreaga tarä a Bärsei. Muntele este alcätuit in principal din formatiuni calcaroase, formändu-se in urma procesului de incretire a scoartei terestre. 46 Arpad, conducätor al triburilor maghiare in perioada a§ezärii lor in cämpia Panonicä (circa 889-907) cu actiuni expansioniste inclusiv spre teritoriul Transilvaniei. íntemeietor al dinastiei arpadiene. Árpád (850-907) a fost liderul triburilor maghiare §i fondatorul dinastiei arpadiene. Árpád era fiul marelui print Álmos, liderul triburilor maghiare in timpul expansiunii spre vest. ín jurul anilor 890, §apte triburi proto-maghiare l-au ales pe Árpád lider comun in Etelköz (regiunea celor cinci fluvii, dintre care trei au fost identificate in mod sigur - Nistru, Siret, Prut - celelalte putänd fi Nipru §i Bug). 20 de ani a fost liderul triburilor (in maghiarä fejedelem) 'nobil maghiar'. Árpád a decedat in 907. Din 860 triburile proto-maghiare sub conducerea lui Árpád s-au hotärät definitiv sä treacä Muntii Carpati. In 896 au ocupat partea Tisei trecänd spre vestül Europei, iar in 900/901 s-au a§ezat in Pannonia. Triburile proto-maghiare au intrat in cámpia Pannoniéi cu aproximativ 200 000 - 250 000 de suflete (Dictionarul Enciclopedic,Editura Enciclopedicä. Bucure§ti, 1993, p. 116). 47 Pannonia a fost о provincie incorporata in Imperiului Roman delimitatä la nord §i la est de Dunäre, spre vest coincide cu Noricum §i Italia superioarä, §i spre sud cu Dalmatia §i Moesia superioarä. Pannonia a fost situatä pe teritoriul de azi din vestül Ungariei, al Austriei de est, al nordului Croatiei, al nord-vestului Serbiei, al Sloveniei, al vestului Slovaciei §i nordul Bosniei §i Hertegovinei. 248
