Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale (partea a II-a)
Istorie Eroilor, ci mai curänd slävitii in cäntece, a§a ca faima numelui lor sä rämänä un ecou prin legenda veacurilor. Aid ...Erői au fost, Erői sunt incä / §i-or fi ín neamul romänesc, / Cäci rupti sunt din tare stäncä, / Romänii ori §i unde erese. ” La finalizarea lucrärilor a fost organizatä30 о impresionantä ceremonie Tn ziua de 7 iulie 1921 Ia care a participat31 conducerea tärii Tn frunte cu regele Ferdinand §i regina Maria, membrii Parlamentului, ai Guvernului §i a comandantilor de unitäti militare. Trecerea anilor a marcat soarta acestui ansamblu. Amplificarea arculatiéi rutiere Tn zóna a condus la treptata agresare a teritoriului acestui sacru ansamblu, soldändu-se Tn ultimele decenii cu disparitia tuturor componentelor32 care sä aminteascä cä acolo a fost un cimitir al Eroilor, rämänänd stingher numai sarcofagul care §i el este pängärit prin reprobabile comportamente. In ultimii ani istoricul arhivist Bogdan Florin Popovici a Tntreprins un atent studiu, cercetänd märturiile aflate Tn fondul arhivistic creat de Primäria Bra§ov, preluat la Arhivele Nationale, directia judeteanä Bra§ov. Astfel a fost elaborat materialul publicat33 Tn paginile revistei lunare „Magazin istoric”. О initiativä34 generatä din rändurile cäntäretilor biserice§ti35 bra§oveni preconiza Tn 1928 realizarea §i amplasarea unui bust Tntru cinstirea memoriei lui 30 $tefan Petraru, Constantin Catrina, Bra§ovul memorial, Editura Sport Turism, Bucure§ti, 1976, p. 45 :monumentul Eroilor de la Bartolomeu, sarcofag din piaträ cu un vultur, dezvelit la 7 iulie 1921 Tntr-o impresionantä ceremonie. 31 F.T.,M.C., p. 71-72 define§te corect monumentul, avänd forma de sarcofag, insä atribuie dezvelirea in 1920; „Romania ’83”, Bucure§ti, p. 236-237: monumentul Eroilor din cartierul Bartolomeu; „Revista Monumentelor”, seria „Monumente Istorice §i de Artä”, Bucure§ti, nr. 2, 1985, p. 72-74: la Bartolomeu monument §i cimitir al Eroilor, realizator cäpitanul I. lorga de la societatea „Mormintele Eroilor”, ajutat cu contributia localnicilor. Azi cimitirul a dispärut. Aici au cäzut la datorie 456 eroi. Monumentul este un piedestal masiv dominat de un vultur cioplit in piaträ. La dezvelire au participat regele Ferdinand I si regina Maria. 2 Delimitarea teritoriului printr-o ingrädire, Troite, Cruci, simbolul Societätii „Mormintele Eroilor”. Spre finalul deceniului al optulea, zona Bartolomeu a suferit о serie de modificäri urbanistice. S-au restructurat traseul cäii ferate §i al sträzii. Ca urmare a rämas pe loc doar monumentul, care trebuie sä fie mesager pentru viitorime. Prin fapta reprobabilä din februarie 1971, cimitirul a fost dezafectat, osemintele Eroilor fiind deshumate §i reamplasate in curtea unei biserici bra§ovene, iar monumentul а rämas solitär lipsit de elementele ansamblului memorialistic initial. Solutia adoptatä cu о inexplicabilä u§urintä, inläturänd menirea de mesager pentru viitorime reclamä о reparatorie mäsurä. 33 Bogdan Florin Popovici, Monumentul Eroilor de la Bartolomeu, Bra§ov, in: „Magazin istoric”, Bucure§ti, anul XLII, serie nouä, nr. 8 (497), august 2008, p. 53-56. Studiul relevä concludent pe baza märturiilor primite sau emise de Primäria Bra§ov modul cum a fost receptatä aceastä realizare la Bra§ov a unei institutii menitä a cinstii Eroii Primului Räzboi Mondial. Pentru a avea insä о efectivä „biografie” a monumentului este necesarä cercetarea dosarelor din fondul Societätii „Mormintele Eroilor” ajuns in patrimoniul Oficiului National pentru Cultul Eroilor, cele din patrimoniul Arhivelor Nationale - Directia Arhivelor Istorice Centrale unde atät in fondurile Casa Regalä, Pre§edintia Consiliului de Ministri, Ministerului Cultelor §i Artelor cät §i in fonduri personale sunt märturii care coroborate §i cu presa timpului conduc la о relevare a ceea ce ne-au läsat mo§tenire inainta§ii. 34 A.N.-D.A.I.C., fond M.C.A., D.A., dosar 136/1928, f. 183: la 6 iulie 1928 era informat M.C.A. cä la Congresul cäntäretilor biserice§ti din cadrul Asociatiei generale din Romania, din octombrie 1927, s-а luat initiativa sä fie särbätorit Anton Pann cu prilejul implinirii unui veac de cänd, in calitate de mare cäntäret bisericesc, folclorist §i poet popular, a slujit in calitate de cäntäret la strana bisericii Sf. Nicolae din Bra§ov. Cu acel prilej urma sä fie dezvelit un bust Anton Рапп in fata acéléi biserici, ca о pioasä amintire a aceluia care, in 1828, a intrunit la un loc nestinsä flacära unitätii suflete§ti a romänilor ardeleni, cäntänd in bisericä poporului bra§ovean, frumoasele melodii biserice?ti sträbune ale inainta§ilor. Tntrucät la о asemenea realizare s-а folosit la timpul respectiv atät experienta, modul 244
