Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale (partea a II-a)
Istorie Pentru bistriteni anul 1938 a adus о finalizare a unei preocupári mai vechi11 Tntru cinstirea lui Andrei Mure§anu12, poetul, publicistul §i animatorul culturii romäne§ti din Transilvania de la cumpána veacului al XlX-lea. Au fost parcurse toate etapele premergätoare aducerii in fórul public a unui relevant simbol. Dezvelirea §i sfintirea 11 Atät la Bra§ov cat §i la Bistrita au tost tentative incä din ultimele decenii ale secolului al XlX-lea. Citäm in acest sens: A.N.-D.J. Sibiu, fond ASTRA, inv. 23, dosar 230/1872, f. 67; la 3 septembrie 1872 I.V. Rusu, secretar al ASTRA propunea C.C. al ASTRA sä se ajungä la intelegere §i cu románii din Bra§ov ín problema realizärii monumentului Andrei Mure§anu. C.C. a acceptat propunerea; A.N.D.J. Sibiu, fond ASTRA, inv. 23, dosar 302/1872, f. 76: loan Petricu, directorul Despärtämäntului Bra§ov al ASTRA raporta cätre C.C. ASTRA despre situatia colectärii de fonduri declan§atä ín 1868 la Bra§ov pentru realizarea monumentului Andrei Mure§anu;A.N.-D.J. Suceava, fond Prefecture jud. Siret, dosar 71/1920. f. 2-3: Apel nr. 1123 lansat din Sibiu la 16 martié 1920 pentru strángerea de fonduri pentru realizarea monumentului Andrei Mure§anu. Era semnat de prezident col. Torna Stánculescu, easier maior loan Hurbeanu §i Caliopi maior Davidescu. Se mentioneazä cä cei prezenti la 28 decembrie 1919, cänd s-а adoptat hotärärea au subseris pe loc suma de 1600 eräitari. Comitetul de initiativä s-а aflat sub protectia lui luliu Maniu. Se solicita ca fondurile stränse sä fie värsate la Institutul de Credit §i Economii „Albina” din Sibiu; f. 3: lista urmänd a fi restituitä pänä la 28 iulie 1920 la Casierul comitetului care era maiorul loan Hurbeanu de la comanda Corpului VII Armatä. Se preconiza ca numele contribuabililor sä fie consemnate Tntr-un album ce urma sä fie pästrat la Muzeul ASTRA. Se preconiza ca statuia sä fie inältatä la Blaj; f. 5: 18 mai 1920 Sibiu adresa de inaintare a unor liste de subscriptie; A..N.-D.J. Ia§i, fond Primäria municipiului la§i, inv. 501, dosar 10/1920, f.186-200: la 3 octombrie 1920 PV al Comisiei interimare a Primäriei in cadrul cäreia s-a hotärät acordarea unei contributii pentru ridicarea statuii Andrei Mure§anu. Cu acel prilej s-a manifestat dorinta de a se Tnfäptui la la§i о Societate istorico-arheologicä §i un Muzeu Municipal. Propunerile au fost formulate de Gheorghe Ghibänescu; A.N.-D.J. Mehedinti, fond §coala Normalä de fnvätätori „Domnul Tudor” din Turnu Severin, inv. 6, dosar 74/1924, f.1-649: actiunile Tntreprinse pentru colectarea de fonduri pentru preconizatul monument Andrei Mure§anu; A.N.-D.J. Bistrita- Näsäud, fond Prefectura jud. Bistrita, dosar 122/1923, f. 1-46: tabele cu contributiile bäne§ti subventionate pentru monumentul Andrei Mure§anu la Bistrita;ibidem, fond Despärtämäntul Näsäud ai ASTRA, dosar 3, f. 4: Andrei Mure§anu; „Parlamentül romänesc", Bucure§ti, anul III, nr. 1, 15 ianuarie 1932, p. 15: la Bra§ov, ministrul Munteanu Rämnic, in urbea sa natalä, a vorbit despre Andrei Mure§anu. Cu acest prilej a propus realizarea unei statui märete. Redactia periodicului formula la rändu-i propunerea ca preconizatul simbol sä fie ridicat pe Tämpa. Se inscria pe lista de subscriptii cu suma de 5.000 lei. 12 Andrei MURE§ANU (16 noiembrie 1816, Bistrita, azi jud. Bistrita Näsäud - 11 octombrie 1863, Bra§ov, cimitirul Groaveri). Studii particulare in zona natalä, apói la Blaj filozófia §i teológia. La 1838 a fost numit la §coala románé din Bra§ov, iar la 1839 la gimnaziul catolic pänä in 1850 cánd a fost numit translator de limba romänä pe längä autoritäre románé. Este poetul realizator §i al versurilor Un räsunet cunoscute mai ales cu denumirea De§teaptá-te románé, care a apárut la 21 iunie 1848 in nr. 25 al periodicului „Foaie pentru minte inimä §i literaturä”. A fost pus operativ pe note de Anton Pann. Din intálnirea versurilor lui Andrei Mure§anu (Un räsunet) cu о melodie a lui Pann (acompaniament al unei poezii de Grigore Alecsandrescu) a rezultat cunoscutul cäntec al «de§teptärii noastre». El a fost cäntat de revolutionär la 1848 initial la 29 iulie 1848 in grädina Zävoi din Rämnicu Välcea §i la Bra§ov sub conducerea lui Gheorghe Ucenescu, főstül ucenic al lui Anton Pann. Din 1990 textul a fost adoptat pentru Imnul de Stat al Romäniei. Andrei Mure§anu se afla pe atunci la Bra§ov in calitate de profesor la Colegiul Latino-German din localitate §i redactor la suplimentul literar „Foaie pentru minte, inimä §i literaturä” al periodicului romänesc „Gazeta Transilvaniei”. Lui ii va reveni misiunea compunerii unui cäntec de luptä care sä mobilizeze masele, aläturi de proclamatiile §i declarable din presä din acele momente; poet romantic, sentimental dar §i militant de facturä patrioticä, protestatarä, intreaga creatie incluzänd-o in volumul editat in 1862, tradueätor din creatia lui Schiller, Herder, Bürger, eseist, participant la Revolutia de la 1848 din Transilvania, fiind unul din frunta§ii mi§cärii. Colaborator la „Foaia pentru minte, inimä §i literaturä” §i „Gazeta de Transilvania”. (Dim. R. Rosetti, Dictionarul contimporanilor, editia l-а, Editura Litografiei „Populara”: „Pasagiul Roman” nr. 12, 1897, p. 134 N.B.! Andrei Mure§anu e mentionat cu volumul publicat: Icoana crescereT rele, PoesiT nationale [A.N. Biblioteca IV 6901] A.N.-D.A.I.C., colectia Scriitori Andrei Mure§anu, nr. 1 /1848/ poezia Räsunet, ms. 2 f. 238
