Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ioan Lăcătuşu, Erich-Mihail Broanăr: Structura unităţilor comerciale, de prestări de servicii şi a întreprinderilor mici şi mijlocii din judeţul Treiscaune, în anul 1936
Marisia XXXII-XXXIII punea ipotecä pe imobilul Bäncii. In anul 1947, Banca de credit Tn lichidare Tnchiriazä localul säu cooperativei „Lucrätorii” din Sf. Gheorghe.7 ín anul 1926, banca §i-a infiintat о sucursalä la Baraolt, iar Tn anul 1929 о alté sucursalá la Miercurea-Ciuc §i cäte о agentie Tn Boro§neul Mare §i Ozun (localitáti care la vremea respective erau sedii de plasá ale judetului Treiscaune). Conform statutului Bäncii, scopul urmárit era de a favoriza dezvoltarea comertului, a industriilor §i meseriilor, a agriculturii §i a Tntreprinderilor de tot felül, precum §i fructificarea de depuneri. ín darea de seamá a Consiliului de Administrate pe anul 1927, printre altele, se spune: „Domnilor actionari, Prezentändu-Vä al V-lea bilant avem satisfactia de a Vä raporta, cä aceastä institute creatä de D-voasträ continuä a realiza un progres remarcabil. Este acest progres urmarea fireascä a precautiunii §i grijei ce s-a depus Tntru administrarea avutului D-voasträ, Tntre Tmprejuräri economice-financiare destul de martere. Nu mai putin apreciabil este concursui moral §i material al Onor Bäncii Nationale §i al Bäncii Romäne§ti, care ne-au onorat prin admiterea la scont a portofoliului nostru, s-au interesat efectiv de aproape de gestiunea noasträ pentru care aport pretios le revin viile noastre multumiri, pe care le transmitem cu aceastä ocazie §i Societätii Nationale de Credit Industrial Bucure§ti, care de asemenea ne-а pus Tn situatia de a putea acorda Tmprumuturi micilor industrial cu 12%. Datoritä acestor stäri faptice Tn cursul anului 1927 plasamentul nostru aproape s-а dublat, Legea conversiunii a dat о grea loviturä bäncii. Actionarii §i-au pierdut capitalul, toate rezervele bäncii au fost folosite pentru acoperirea pierderilor. La 19 august 1939 Banca de credit S.A. Sf. Gheorghe este nevoitä sä Tncheie о conventie cu Banca Nationalä a Romäniei pentru achitarea unor fonduri pentru deponenti §i ceilalti creditori ai Bäncii, anteriori conversiunii”.8 9 ín 8 aprilie 1926. Inspectoratul Comercial Cluj, informeazä conducerea Bäncii Comerciale §i Agricole Sfäntul Gheorghe despre faptul cä „Ministerul de Industrie §i Comert, Tn urma avizului Comisiunii Speciale Economice pentru examinarea societätilor prin deciziunea nr. 26356/926 a aprobat ca societatea anonimé „Banca Comercialä §i Agricolä” din Sfäntul Gheorghe sä functioneze cu un capital de douä milioane lei §i sä-§i Tnregistreze firma la Tribunalul respectiv cu conditiunea Tnsä de a introduce Tn statute urmätoarele completäri: 1. 3/4 din membrii Consiliului de administratie sä fie romäni; 2. 2/3 din actiuni sä fie date romänilor; 3. Aceastä proportie de capital §i membrii Tn Consiliul de administratie se va mentine permanent ori ce modificäri s-ar aduce statutelor precum §i Tn caz de sporiri de capital; 4. Transmiterea actiunilor nu se poate face färä aprobarea Consiliului de administratie avizändu-se despre aceasta §i ministrul”. Respectänd aceste prevederi, componenta membrilor fondatori, preväzutä Tn actul constitutiv era urmätoarea: Irimie Cove§an, Dr. loan Popa, Leon Daiciu, Maria Cove§an, Marioara dr. Popa, Traian Cove§an, loan Pärvu, Aron Cove§an, Irimie Cove§an jr. §i Voicu Popa. Potrivit statutului, aprobat prin decizia Tribunalului Sfäntul Gheorghe, scopul principal al Bäncii era de a favoriza „dezvoltarea comertului, industriei §i agriculturii”. О privire generálé asupra dezvoltärii economice a judetului Treiscaune, la Tnceputul deceniului trei, al secolului XX, rezultä dintr-o corespondentä dintre Banca Nationalä a Romäniei §i Prefectura jud. Treiscaune. Astfel, Tn septembrie 1920, Banca Nationalä a Romäniei adreseazä prefectului judetului Treiscaune, urmätoarea 7 Arhivele Statului Covasna, Protect de Jndrumätor Arhivistic, mms., p. 116-117. 8 loan Läcätu§u, op.cit., p. 187-194. 9 Ibidem, p. 190. 215
