Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)

Lucia Carmen Petru: György Ligeti, un laureat al "Polar Music Prise", născut la Târnăveni

Marisia XXXII-XXXIII

Licentiat al Conservatorului „Franz Liszt” din Budapesta (in 1949), Ligeti traverseazä о perioadä plinä de negäri §i Tntrebäri. Dupä doi ani de cäsätorie, sfär§itä prin divort, se recäsätore§te cu Vera Spitz, medic psihiatru (1952).

Revolutia maghiarä din 1956 declan§eazä, in centrul Europei, о mi§care de rezistentä anticomunistä profundä. Cei care, pänä atunci, au avut speranta unei coabitäri intr-un sistem opus dar permisiv, s-au in§elat. Urmare a represaliilor sovietice §i comuniste maghiare, familia Ligeti, aläturi de multi intelectuali ai tärii, alege diaspora. Tree fraudulos granita in Austria inghesuiti in sacii de corespondentä ai unei companii feroviare. Cer §i primesc azil politic, stabilindu-§i re§edinta la Viena §i in 1967, obtin cetätenia austriaeä. Aici se na§te, in 1965, Lukas, astäzi apreciat compozitor §i percutionist.

György Ligeti a sustinut о prestigioasä carierä academicä: intre anii 1961-1971 a fost profesor de compozitie la Academia de Muzicä din Stockholm, profesor visiting la Stanford University of California, a prédát, din 1973 pänä in 1989, armonie, contrapunct §i analizä muzicalä la Conservatorul din Hamburg.

insä renumele, importantele premii care i s-au decernat de-а lungul vietii, incununate de „Polar Music Prise” (2004) toate s-au datorat, toate s-au adresat compozitorului Ligeti.

Lucrärile sale de inceput sunt tributäre lui Béla Bartók pe care il admirä, il iube§te §i il cautä intr-un loc comun: muzica traditionalä transilvanä in intregul ei mozaic etnic. Reprezentative pentru aceastä perioadä sunt: „Concertul romänesc pentru orchesträ” (1951), „6 Bagatelle” §i „Metamorfoze nocturne” (1952-1953).

Contactui cu avangarda vest-europeanä prin Karlheitz Stockhausen §i Pierre Boulez, creatori de muzicä electronicä il stimuleazä spre experientä, in cäutarea sunetelor rare. Limbajul muzical devine distinct, intr-un stil personal §i compune creatii fantastice, care abundä de stäri §i tehnici diverse, bijuterii muzicale complexe §i fascinante.

„Aparitii” (1959) §i „Atmosfere” (1961) ii aduc reputatia europeanä. Originalitatea sa, muzician educat intr-o §coalä traditionalä insä predispus spre experiment, este descrisä plastic, intr-un interviu dat lui Alex Ross, pentru „New York Times”, in 20 martié 1993: „Mä aflu intr-o inchisoare. Un perete este trecutul §i celälalt avangarda. Vreau sä evadez”

lnstrumenti§tilor care se incumetä sä-i abordeze operele, Ligeti le cere о virtuozitate aproape inumanä. Astfel, in „Clape blocate” (1985) о mänä blocheazä ni§te clape in timp ce cealaltä cäntä game cromatice ascendente §i descendente, §iruri asimetrice, care creazä о atmosferä ludicä, extrem de expresivä.

„Ligeti este un inventator de structuri ingeniös colorate, iar forma - desävär§itä - rezultä din aläturarea structurilor in mod imprevizibil, asemenea evenimentelor dintrun vis”.3

Este motivul pentru care noi toti l-am ascultat pe Ligeti in coloanele sonore ale unor filme celebre precum: „Odiseea spatialä”, „Cu ochii larg inchi§i” §i „Strälucirea” in regia lui Stanley Kubrick, „Charlie §i Fabrica de ciocolatä”, in regia lui Tim Burton sau in „Shutter Island”, film regizat de Martin Scorsese.

„intr-un dialog public, purtat de doi compozitori de primä linie a muzicii contemporane: Mauricio Kagel §i György Ligeti, in sala de concede a Academiei de muzicä din Köln, intrebarea cheie, firul ro§u al disertatiei s-а referit la felül ín care se

3 Niculescu, §tefan, „Reflectii despre muzicä”, Editura Muzicalä, Bucure§ti, 1980, p.234.

211