Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ioan Eugen Man: Camera de comerţ şi industrie din Târgu-Mureş, monument reprezentativ el artei 1900
Marisia XXXII-XXXIII din scaunele secuie§ti: Mure§-Turda, Odorhei, Ciuc §i Trei Scaune, 8 a cäror Tnapoiere economicá se datora §i rázboiului vamal al Austriei cu Románia, ce s-а terminat ín 1893. íntr-o primä etapä, noua institute nu avea un sediu anume. Cercetänd documentele de arhivä, s-а constatat cä ín §edinta din 7 octombrie 1905, Consiliul Local Tärgu-Mure§, a luat Tn discutie solicitarea Camerei de Comert §i Industrie, prin care aceasta cere donarea unui teren in vederea construirii unui sediu corespunzätor, mentionänd faptul cä in tarä sunt deja 18 asemenea institutii care au sedii proprii, la timpul potrivit eie fiind sprijinite de Consiliile Locale. Avänd in vedere solicitarea, Consiliul Local, luänd in discutie punctui ordinei de zi nr. 140/6883, din 7 octombrie 1905, aratä cä, tinänd seama de activitatea institutiei respective pentru dezvoltarea comertului §i industriei din ora§ se „oferä Camerei de Comert §i Industrie un teren de circa 800 mp, situat in strada Sándor János, intre §coala Industrial de stat §i §coala elementarä, in scopul construirii sediului”9 10 Este terenul situat in actuala stradä Crinului nr. 2, cu frontul spre strada Gh. Doja, aflat intre §coala Generalä nr. 2 (nr. 11) §i Grupul §colar „Avram lancu” (nr. 13-15). Acordul este dat conditionat ca, in termen de doi ani de la aprobarea ministrului de interne, sediul sä fie realizat. Fatä de solicitarea suplimentarä a institutiei respective de a fi ajutoratä cu cärämida necesarä de cätre ora§, primarul Bernády György s-а opus categoric, arätänd faptul cä о eventualä admitere a cererii, „ar crea un precedent periculos care ar periclita rentabilitatea §i veniturile fabricii de cärämida, ar declan§a utilizarea acestei cäi de cätre biserici §i alte institutii culturale §i de binefacere”TM íntr-adevár, infiintarea Camerei de Comert §i Industrie a determinat sporirea productiei Ia о serie de produse, intre anii 1880-1900 fiind inregistrate sporuri de 116% la producerea de cärämizi, sau de 125% la fabricarea cherestelei, etc.11 ín anul 1900 la Tärgu-Mure§ existau 1313 intreprinderi, insä 50,74% dintre acestea lucrau färä nici un muncitor, ca dupä un deceniu numärul acestora sä ajungä la 1480, din care 50,67% lucrau färä muncitori auxiliari.12 Oricum, Camerei de Comert §i Industrie ii revine meritul in obtinerea acestor §i a altor rezultate din domeniul economiei §i comertului. La о jumätate de an distantä, la 4 aprilie 1906, in §edinta de Consiliu se pune din nou in dezbatere donarea terenului pentru Camera de Comert §i Industrie.13 ín §edinta din 28 aprilie 1906, luändu-se in discutie actul de donare, se emite contractui de donatiune, nr. 61/2231. Consiliul local doneazä Camerei de Comert §i Industrie terenul „cuprins in CF. nr. 3374, A+ord. 94, top nr. 4681/1, precum §i cel din CF. nr. 3, in prezent teren public, nr. top. 4183, care pe schita figureazä cu nr. top 3832/2 пои, cu suprafete de 125 stp, nr. top пои 4921/1/2, cu suprafata de 95 stp, nr. top пои 4183 си 97 stp.”’14 8 Judith Pál, Procesul de urbanizare in scaunele secuie§ti in secolul al XlX-lea, Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitarä Clujeanä, 1999, p. 191. 9 Arhivele Nationale, Directia Judetului Mure§, Registrul cu Procesele-Verbale ale Adunärii generale ale Consiliului Legislativ al Municipiului Tg.Mure§, (in continuare: ANDJ Mure§, Procese-Verbale) 1905, vol.85, p, 154. Text preluat dupä traducerea lui Borbély Andrei aflatä in copie in arhiva autorului. 10 Ibidem, p. 154. 11 Pál Judith, op. cit., p. 194. 12 Ibidem, p. 206-207. 13 ANDJ Mure§, Procese-Verbale, anul 1906, nr. 42/2231, pag. 47 verso 14 ANDJ Mure§, Procese-Verbale, anul 1906, p. 50, 67/2, 71/2. Text preluat dupä traducerea lui Borbély Andrei, aflatä in copie in arhiva autorului 203
