Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Nicolae Teşculă: Din trecutul presei economice ardelene: Blätter für Handel und Gewerbe, Brasov, 1878/79
Istorie Bra§ov JosefPohaska cca. 1000 Sighi§oara Pfuhl cca. 1000 La toti ace§ti berari se mai adäugau alti mid producätori care obtineau anual о cantitate de pänä la 500 de hectolitrii de bere in umätoarele localitäti: Deva, Hundedoara, Homorod ( längä Rupea), Cristurul Secuiesc, Odorhei,Hateg, Orä§tie, Cisnädie, Biertan, Bratei, Dumbräveni, Agnita, Galati (jud. Bistrita Näsäud), §ercaia ( jud. Bra$ov), Hälchiu, Ghelnita ( jud. Covasna), Boro§neu Mare ( jud. Covasna) §i Zagon. 12 13 14 15 La nivel european insä, transilvänenii nu se pot bucura de un consum mare de bere pe cap de locuitor. Acest lucru este pus in legäturä cu existenta plantatiilor de vitä de vie, vinul fiind mai apreciat de cätre localnici. Dacä la acea vreme in Belgia se consumau 145 de litrii/cap locuitor, iarin Germania 93 de litrii/cap locuitor, in Ardeal: „ ... consumul de bere pe cap de locuitor anual este de doar 2 litri. Stäm aid pe acela§i loc cu Rusia.” Dupä cum §tim anul 1878 aduce cu sine §i obtinerea independentei de stat a Romäniei prin tratatele de pace de la San Stefano §i Berlin. Aici s-а pus problema pierderi Basarabiei de Sud, a celor trei judete, Bolograd, Cahul §i Ismail de cätre statul román in favoarea Rusiei. In primävara acestui an, revista intr-un articol intitulat sugestiv Rumänische Bassarabien, prezintä situatia delicatä a acestora in context international, dupä care face о prezentare a celor trei ora§e: Cahul, Ismail §i Cetatea Albä §i mentioneazä referitor la populatie: „ In afarä de romäni §i bulgari, care au cam acela§i numär aproximativ, in Basarabia romäneascä mai locuiesc 6000 de lipoveni ( ru§i), 6000 de izraeliti §i 300 de protestanti (germani §i maghiari”13 Acea§i analizä о avem in articolul lui F. Kaunitz intitulat Auf Dobrudschaboden, unde face о analizä asupra climei, faunéi §i a agriculturii zonei, mentioneazä potentialul economic pentru Románia al acestui teritoriu, care la acea vreme dispunea de un port mai mare §i anume Mangalia, precum §i de о cale feratä de la Constanta la Cernavodä. Marea problemä pentru comertul tänärului stat dunärean este reprezentatä de Rusia, care are acces la gurile Dunärii prin bratul Chilia §i care poate bloca tranzitul navelor. De aceea existä un proiect de canal: ..... de la Cernavodä spre coastä, care ar fi nemaipomenit. La realizarea acestui canal multi ered cä va fi u§or deoarece au credinta eronatä, cä Dunärea in cursul ei de la vest la est prin Dobrogea direct in Pont se varsä”. 14 Preocuparea pentru dezvoltarea economicä a Transilvaniei este evidentä, atunci cänd analiza §colilor me§te§ugäre§ti din zona säseascä: „ Acestea sunt in Bra§ov, Sibiu, Sighi§oara, Media§, Bistrita,Sebe§, Orä§tie, Rupea, Agnita.” Laudä programa §i modul de desfä§urare al cursurilor, dar deplänge putinätatea lor: „ Studiul de invätämänt are loc doar duminica de la 10 la 12 §i in mai multe säptämäni seara.” 15 Revista i§i inceteazä activitatea la finele anului 1879 färä a anunta publicul cu privire la aceastä stare de fapt. Nu cunoa§tem motivele, dar bänuim cä sunt de ordin 12 Ibidem. 13 dem, nr. 4, 25 März 1878, p. 44. 14 Idem, nr. 21, 10. November 1878, p. 203-204. 15 Idem, nr. 17, 18-25 iunie 1879, p. 127. 172
