Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Magdalena Florea: Repere istorice privind apariţia şi evoluţia mişcării teatrale maghiare în spaţiul mureşan
Istorie pre§edinte; Csákány Béla-secretar general §i Bányai László), dätätor de ton in conducerea UPM.18 Pänä la urmä, documentul fondator al institutiei, Jurnalul Consiliului de Ministri, nr. 57, din 4 februarie 194619 consfinte§te denumirea de Teatru Secuiesc, färä numele ora§ului Tn care acesta T§i navea sediul, Tnsä articolul II Ti stabilea locatia §i domeniul de referir\\ä:”Sediul legal al Teatrului Säcuesc va fi la Tfrgu-Mure§, dar trupa acestul teatru va putea organiza turnee in judetele:Mure§, Odorhei, Ciuc, Trei Scaune, Tárnává Micä, precum §i in ora§ul Bra§ov.”20 La douä zile dupä publicarea documentului fondator, prin Decizia 1628 a Ministrului Artelor, Mihail Ralea, Tompa Miklós prime§te numirea oficialä pe functia de director.21 La sfär§itul lunii octombrie, cél mai tärziu la Tnceputul lunii noiembrie, dupä opinia optimistä a lui Szentimrei Jenő, teatrul urma sä fie inaugurat. Cu toate cä Tn art. I al actului fondator se spunea cä Teatrul Secuiesc „ se va bucura de toate drepturile acordate teatrelor subventionate de stat”, art. Ill §i IV precizau cä, de fapt, era vorba doar de ajutoare ocazionale, pentru Tntregirea bugetului „in functie de posibilitäti.” Tn aceastä situatie, sesizänd §i evolutia evenimentelor pollitice, tänärul director va depune toate diligentele pe längä guvernele Romäniei pentru nationalizarea institutiei. Ca urmare, dupä afirmatia publicatiei clujene, „Világosság” ( Lumina), la Tnceputul anului 1948, chestiunea situatiei materiale §i juridice a Teatrului Secuiesc era privitä ca §i definitivatä, Tntrucät noul ministru al finantelor, Vasile Luca (Luka László) „ a luat mäsuri ca Teatrului Secuiesc sä i se acorde suma necesarä acoperirii lipsurilor bugetare din bugetul aferent perioadei de acum §i pänä la sfär§itul anului §i are in vedere, odatä cu noul buget, rezolvarea definitivä a problemelor materiale ale teatrului”. Gräitoare Tn acest sens suna §i urarea de bine din grupajul de anul nou al aceleia§i publicatii, fäcutä de Méliusz József, inspectorul general al artelor maghiare, care cuno§tea cel mai bine chestiunea „Spercä noul an va aduce nationalizarea Teatrului Secuiesc din Tg.-Mure§ §i astfei reglementarea definitivä a situatiei sale juridice §i financiare §i anume in spiritui promisiи nii ministrului finantelor Luka László...”22 Din interviul acordat de Tompa Miklós teatroloagei Halász Anna23, aflám cä cea mai redutabilä armä folositá pentru a forta nationalizarea teatrului a fost turnéul din mai 1948 la Bucure§ti,24 cánd „au venit la spectacolele noastre reprezentantii conducerii partidului §i ai guvernului §i atunci cánd am salutat publicul in douä limbi 18 Lázok János, A Marosvásárhelyi színház nevének tervezett és hivatalos változatai az 1945-1949 közötti időszakban (Variantele planificate §i oficiale ale titulaturii teatrului din Tárgu-Mure§ ín perioada 1945-1949), ín „Simbolon" Revistá de §tiinte teatrale, Analele Universitátii de Artá Teatralá din Tárgu- Mure§, nr. 1/2003, p.149. 19 Monitorul Oficial al Regatului Romäniei (Tn continuare M.O.), nr. 29, din 4 februarie 1946, 20ldem 21 „Articolul 1- „íl definitivam pe regizorul Nicolae Tompa ín postul de director al Teatrului Secuiesc din Tg.-Mure§, cu intrarea ín vigoare de la data publicärii acestei hotäräri" (M.O., nr. 31 din 6 februarie 1946). 22 „Világosság,"Cluj, 2 ianuarie 1948 (apud Lázok János, loc. cit., p. 151). 23 Almanahul „Á Hét", 1981, p. 204-205 24„Turnéul Teatrului Secuiesc a fost un bún prilej ca reprezentantii de seamé §i diriguitorii artei scenice románe§ti sä cunoascä índeaproape activitatea teatrelor de stat de limbä maghiarä /.../ Tot ín aceste zile, Mihai Raicu, directorul Teatrului Armatei, l-а invitat pe Kovács György, actor emerit al Teatrului Secuiesc, ca, ín prima decadä a stagiunii viitoare, sä accepte interpretarea unor roluri pe scena Teatrului Armatei” („Magyar Szó”, Bucure§ti, 24 mai 1948; Nicolae Cristache, Kovács György färä sufleor, Editura UN ATC PRESS, 2012, p.8). 158
