Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Magdalena Florea: Repere istorice privind apariţia şi evoluţia mişcării teatrale maghiare în spaţiul mureşan
Istorie la Bra§ov („Ceasul de searä” de Kotzebue). Pe scena acestui teatru a apärut ín fata publicului tärgumure§an celebra Dériné Tntr-un spectacol cu о piesä de Grillparzer. De aid, din Tärgu-Mure§, actrita va intreprinde un turneu strälucit in Tntreaga Transilvanie, jucänd §i Tn multe centre romäne§ti, consemnänd in memoriile sale cä „publicul romänesc i-a primit cu dragoste pe actorii unguri”. De scena de la Apollo se leagä §i premierele locale din 1835, cänd trupa lui Göde István prezintä „Vestalele” de Fogarasi Nagy Pál §i cea din 1844, cänd trupa lui Kilényi Dávid prezintä drama „ Miclav és Banquir” a lui Székely Ádám, amändoi scriitori din Tärgu-Mure§. Tot pe aceastä scenä i§i face debutul local о altä celebritate a teatrului maghiar, Kántorné, in rolul reginei criminale din Hamlet. Un moment memorabil din viata acestei scene, il constituie aparitia lui Kántorné ín figura tigäncii Viarda din melodrama „Precioza”. Exact peste zece ani, in 1851, Kántorné va apare in spectacol de adio, pe aceea§i scenä, in acelafi rol. Spectacol emotionant cu о fostä stea care a strälucit puternic in teatrul maghiar, cu о actrita imbätränitä §i säracä, care, pentru a-§i putea cä§tiga existenta, s-а angajat ca portar la palatul Lázár din centrul ora§ului. Dupä revolutia de la 1848, febra construirii unui teatru adecvat create din nou, ajungänd ca, in 1856, sä fie expusä in vitrina libräriei Wittich Józséf chiar §i macheta teatrului realizatä pe baza unor planuri fäcute la Viena8. íntre timp, pe scena de la Apollo, marele Egressi Gábor i§i fäcuse deja aparitia in piese de Shakespeare, Schiller, Hugo §i Dumas-tatäl, la fel §i Prielle Kornélia in piesa Paharul cu apä a lui Scribe, Gyulai Ferenc, Pály Elek ( care a sustinut spectacole romäne§ti la Bra§ov §i a intreprins un turneu de о lunä la Bucure§ti), Abdái Sándor, Paulay Ede, Havi Dániel §i multi altii. Bätränul Follinusz János va intreprinde, in 1861, о actiune indräzneatä ?i semnificativá pentru pasiunea tärgumure§enilor fatä de teatru. Paralel cu spectacolele din sala Apollo, va da reprezentatiii in aer liber, la „Elba”, in primul „teatru de varé”, in acceptiunea realá a cuvántului (teatru construit pe un térén de längä apa Mure§ului). Spectacolele concomitente pe cele douá scene marcheazä adeväratul reviriment artistic in viata ora§ului. Sunt prezenti in „program” autori de mare arculatié ca Szigligeti Ede, Szigeti Józséf, Nagy Ignác, Tóth Kálmán, Jósika Miklós §.a. íntre anii 1873-1893, calitatea trupelor dramatice de la Tärgu-Mure§ ridicá urbea la rangul „teatral” al ora§elor: Debrecen, Oradea, Szabadka.9 Dupä pustiitorul incendiu din 1876, cänd, totu§i, scena de la Apollo a fost salvatä de fläcäri, in 1884 sunt reluate discutiile pentru construirea teatrului. Comitetul de conducere al „Clubului sustinátorilor scenei” punea problema infiintärii unui Teatru National permanent, cu precizarea cä, pänä la ínceperea lucrärilor,se vor colecta fonduri §i vor fi sprijinite trupele teatrale cele mai bűne. Ratiunea acestei pozitii a fost generatá §i de faptul cä, íntre timp, a fost pusä in functiune linia feratä Cluj-Oradea (1871), Teatrul maghiar din Cluj putänd sä se deplaseze mai u§orin localitátile cu cale feratä, fiind posibilä, astfei, neglijarea ora§ului Tärgu-Mure§, prin transferarea stagiunilor de varä ale nationalului clujean la Oradea. Cea mai de seamá realizare a Comitetului a fost cumpärarea terenului necesar constructiei, de la väduva Nagy Ferenc, in strada Sáncraiului, la un pret de 13500 forinti.10 8 „Magyar Futár”,Cluj, 24 decembrie 1856; Szentimrei Jenő, Hart az állandó színházért Marosvásárhelyen, Marosvásárhely, 1957,p. 65. 9 Szentimrei Jenő, Hart az állandó színházért Marosvásárhelyen , p.73. 10 Ibidem, p. 78 154
