Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Răzvan Mihai Neagu: Cariera politică şi eclesiastică a unui important episcop al Transilvaniei din secolul al XIV-lea: Emeric Csudar
Istorie Scaun i-a acordat la 22 februarie 1369, un canonicat §i о prebendä ín cadrul capitlului catedral de la Cenad18. Emeric a detinut Tncä douä posturi similare la Agria si Pécs. La 18 ianuarie 1371, la recomandarea regelui Ludovic I de Anjou, papa Grigore al Xl-lea il nume§te pe Emeric Czudar prepozit de Alba Regalá (dieceza Veszprém). Din documentul papal de numire reiese cä, la acea datä, Emeric era capelan al regelui Ludovic al Ungariei (dilecto capellano suo), care a intervenit pentru el la pápá, cu scopul de a fi numit ín respectiva demnitate. Aceasta nu avea in sarcinä pästorirea sufletelor (officium sine cura). Emeric trebuia sä renunte la prepozitura de Calocea §i la postul de canonic de Agria, putänd pástra canonicatul de la Pécs19. Din acest act papai, rezultä dar faptul cä Emeric Czudar fácea parte din anturajul regal, fapt care i-a facitat ascensiunea profesionalá. Demnitatea de prepozit anterior dobänditä era cea mai inaltä in cadrul unui capitlu al unei biserici din Ungaria medievalä, fiind depä§itä in importantä §i atributii numai de fuctia episcopalä. Prepozitul avea in sarcinä buna administrare a afacerilor unui capitlu, chiar dacä acesta era unul colegial, a§a cum era cazul celui de la Alba Regalä. La 28 august 1377, papa Grigore al Xl-lea i-a ingäduit prepozitului Emeric Czudar sä acorde douä demnitäti de canonic, aläturi de prebendele aferente, in cadrul capitlului pe care il conducea20. La Alba Regalä, Emeric a avut un pretios colaborator, fratele säu, loan, canonic-custode in acelasi oras din 1369, pänä in 1374, cänd a fost numit prepozit de Oradea21. Astfel, el a avut un loctiitor de incredere in cazul in care trebuia sä lipseascä mai mult timp pentru studii sau din alte motive. La 25 iunie 1374 a primit postul de custode al bisericii din Alba Regalä22. Rezumänd, ascensiunea lui Emeric a fost suma a trei factori: pozitia influentä la curtea regalä a fratelui säu Petru, studiile sale universitäre, apropierii sale de regele Ludovic I al cärui capelan a fost. Cariera episcopalä. Misiuni laice primite de Emeric Czudar. In anul 1374 Emeric a primit о misiunea de о importantä deosebitä din partea regelui Ungariei. impreunä cu fratele säu Petru, ajuns banul Slavoniei, cu episcopul de Zagreb, §tefan Kanizsai si cu diplomatul Simon de Podio din Perugia, Emeric a fost trimis sä medieze logodna unei fiicei regelui ungar, Ecaterina, cu cel de-al doilea näscut al regelui Frantei, Carol al V-lea cel Tntelept, Ludovic, duce de Orléans. Documentul care atesta acordul logodnei Ecaterinei (in värstä de patru ani) a fost semnat si de Emeric, in calitate de martor in castelul de pe insula Lipari, de längä Sicilia, pe 10 august 137423. Dupä incheierea acestei misiuni diplomatice, Emeric Czudar a trecut prin Avignon, profitänd de ocazie ca sä-si prezinte omagiile in fata papéi Grigore al Xl-lea. Papa il primeste favorabil si pe 28 august 1374 ii doneazä arhidiaconatul de Újvár din dieceza de Agria, eliberat dupä moartea cardinalului Guillaume de La Jugié. 18 Ibidem, p. 311; Borovszky Samu, Csanád vármegye története 1715-ig, A Magyar tudományos Akadémia Palotájában, Budapest, 1896, p. 423. 19MREVII, p. 205. 20MREVII, p. 236-237. 21 DRH С, XIV, p. 306. 22 Ibidem. 23 Temesváry János, op. cit., p. 219; Bunyitay, Vincze, A váradi püspökség története alapításától a jelenkorig. I A váradi püspökök a püspökség alapításától 1566. évig, Nagyvárad, 1883, p. 202. 12
