Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)

I. Studii şi articole

CREDINTE STRÄVECHI SI CEREMONIA CUNUNII ÍN LOCALITÄTILE SUBCETATE, SÄRMAS, HODOSA SI GÄLÄUTAS, SITUATE PE VALEA SUPERIOARÄ A MURESULUI1

Doina DOBREANlß

Obiceiurile si cäntecele de seceris au constituit vreme indelungatä, venind pänä aproape in epoca contemporanä, elemente importante ale vietii spirituale rurale. Se crede cä eie alcätuiau un scenariu mitico-ritualic coerent in vremea secerisului, cänd spiritul gräului trebuia protejat si sustinut a se perpetua de la о etapä de vegetatie la alta. Mircea Eliade sustine cä unele elemente componente fac parte chiar din edificiul spiritual al neoliticului.

Conform credintelor arhaice, in holdä säläsluieste spiritui vegetatiei. Inainte de inceperea seceratului, holda era consideratä un spatiu inchis, inaccesibil pentru fortele malefice. Daca se termina secerisul holdéi in aceeasi zi in care fusese inceput, se läsau seara, ca mäsurä de apärare, douä mänunchiuri asezate sub forrná de cruce in locul in care se va continua in ziua urmätoare.

In timpul seceratului, conform acelorasi credinte arhaice, spiritui gräului se refugia in ultimele spice, ca atare, ultima bucatä de holdä avea semnificatia unui spatiu sacru si ultimelor spice li se acorda о atentie specialä. Pentru a ocroti spiritui gräului, refugiat in acest pälc de spice, se pare cä, atät la romäni cät si la alte popoare, cäteva spiee se läsau nesecerate in vremurile strävechi, cu credinta cä astfei se transmite puterea de rod pentru urmätoarea 1 2

1 Comunicare la Sesiunea nationalä de comunicäri stiintifice „Romänii in

5 5 5

sud-estul Transilvaniei”, Sfäntu-Gheorghe, 2010.

2 Profesoarä la Grupul Scolar Miron Cristea din Subcetate, judetul Harghita.

71