Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)

I. Studii şi articole

Paharul ritual in folclorul romänesc

Arimatia, desi neelucidatä la Yasile T. Filip, poate fi analizatä doar pe linia functiei sacrificiale a darului. Cercetätorul nu a inteles cä paharul ritual, chiar si in forma lui increstinatä, asa cum am amintit, se desprinde din vechile lui semnificatii mitico-simbolice precrestine vizänd Graalul.

Rezultá din cele de mai sus cä functiile paharului miraculos sunt multiple si tin de straturi mitico-magice precrestine. Este total eronatä legätura paharului ceremonial cu renovarea timpului, sustinutä de Vasile T. Filip, care in lucrarea lui revine obsedant, fund analizate multe motive de colind sub acest aspect, ceea ce constituie о exagerare, ca si multe alte interpretäri mitologizante, pe care le contine lucrarea sa. Meritä sä retinem afirmatia acestui cercetätor, potrivit cäreia paharul ceremonial prelungeste in plan simbolic si prin intermediul cuminecäturii crestine functia unei bäuturi arhaice a nemuririi, care probabil s-а prelungit pe meleagurile noastre si ale cáréi urme nu ne-au parvenit decät in acest mod51. In realitate cuminecätura reproduce bäutul vinului in comun, cu deosebirea cä i s-а adäugat päinea euharisticä, care provine de la mäncatul ritual al ei in comun. Dumitru Pop considerä paharul ritual un bun al familiei, transmis din generatie in generatie, care se intälneste si la alte popoare precum la gruzini sau la tiganii de pe teritoriul romänesc52. Petre Caraman, analizänd variantele increstinate, in care cupa de aur a avut un rol laic, о atestä la polonezi, care circulä in „tipul de colind de gospodar ucraineano-bulgaro-romän”53. Prin complexitatea sa, functiile pe care le-а indeplinit, substratul mitico-magic deosebit, motivul paharului ritual se individualizeazä ca un document de mare vechime in contextui culturii populare romänesti.

51 Ibidem., p. 180.

52 Dumitru Pop, op. cit., p. 24.

53 Petru Caraman, op. cit., p. 186.

41