Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)
Apariţii editoriale
Aparitii editoriale si dezvoltä о serie de analize echilibrate privind identitätile politice si culturale, viabile, in opinia sa, doar prin depäsirea retoricii unui nationalism exagerat (p. 29-30). Expunänd problemele axate pe „Cercetarea patrimoniului cultural etnologic in judetele Mures, Harghita si Covasna” (Capitolul al II-lea), autorul prezintä mai intäi un „scurt istoric al cercetärilor etnografice/etnologice in arealul supus cercetärii” (p. 31-35) si ulterior о expunere privind „cadrele evolutive ale identitätilor culturale in mediul interetnic”, concenträndu-se mai ales asupra situatiei concrete din judetele supuse atentiei (p. 36-55). Trebuie sä subliniem, in acest context, opera de participare activä a cercetätorului Dorel Marc in munca directä de concepere, fondare, organizare si coordonare a unor colectii muzeale etnografice reprezentative pentru cultura traditionalä romäneascä din estül si sud-estul Transilvaniei (Muzeul Etnografic din Toplita si Muzeul Oltului si Muresului Superior din Miercurea Ciuc, ambele constituite initial ca institutii muzeale autonome, dar trecute ulterior in subordinea altor entitäti culturale), care pot fi considerate drept adevärate ctitorii si exemple de pasiune si däruire in opera de cercetare si valorificare activä a patrimoniului. Capitolul al Ill-lea, cel mai consistent din economia intregii lucräri, este concentrat pe relevarea cercetärilor privind patrimoniul cultural etnologic in judetele Mures, Harghita si Covasna, gravitänd in jurul unor teme de fortä ale discursului identitar: „cadrul antropogeografic si demografic de evolutie etnoculturalä in arealul intracarpatic” (p. 56-67), „toponimia si antroponimia - argumente ale identitätii culturale in judetele Mures, Harghita si Covasna” (p. 67-81), „märci identitare ale patrimoniului material si imaterial in spatiul multietnic” (p. 81-169). Sunt deschise aici chestiuni etnografice importante, precum habitatul identitar traditional, portul popular, obiceiuri si särbätori, cu studii de caz interesante asupra obiceiurilor din ciciül familial (cäsätoria si obiceiurile funerare), dar si cu un studiu privind „särbätoarea de Fasching la sasi si Färsang la maghiari” (p. 164-169), unde sunt prezentate aspectele istorice, documentare si identitare ale celor douä obiceiuri, cu date inedite si actualizate prin cercetärile de teren ale autorului. 392
