Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)
I. Studii şi articole
Pamfil Biltiu 5 Dumitru Pop considera cä paharul ritual derivä dintr-o superstitie a cáréi origine trebuie cäutatä in mentalitatea arhaicä19. In aceastä mentalitate trebuie cäutat substratui mitico-magic al paharului miraculos, care este exprimat, mai intäi, de motivele incrustate pe suprafata lui, fie ele de natura cosmogonicä, fie vegetale, fie cristice sau euharistice. Din categoria motivelor cosmogonice se situeazä in prim-plan soarele, nelipsit aproape din nici о variantä de colind cu acest motiv: „La toarta paharului, Scrisä-i raza soarelui, Scrisä-i luna cu lumina”. (Bärsana-Maramures). In unele variante precum cea din Muntenia astrui zilei este sacralizat, el fund cel care furnizeazá lumina si cäldura, „Sfäntul soare cu cäldura”, care in unele variante apare transfigurat prin „raza soarelui” dätätoare de luminä. Soarele, fiind un simbol esential, generalizat in cultura noasträ popularä si la aproape toate popoarele, detine in contextui simbolisticii paharului ritual un loc central. Divinizarea soarelui, existentä in simbolistica paharului in discutie, ne slujeste drept о dovadä a vechimii motivului, ea avänd rädäcini adänci si in preistoria daco-romanä, stiutä fiind larga räspändire pe teritoriul Daciei20. Versiunile variantei Iosif Hertea sunt semnificative pe linia venerarii soarelui ca astru fertilizator si furnizor al luminii si cäldurii. „Pe toarta paharului, Scrisä-i raza soarelui. Razä-n sus, pä cucuruz, Razä-n jos pe holde verzi”21. In ornamentica paharului miraculos astrul zilei este des venerat si in ipostaze diferite. Intervine „floarea soarelui”, al cärei simbol este si el asociat cu astrul zilei asa cum ne sugereazä si numele, culoarea 19 Dumitru Pop, op. cit, p. 19. 20 Ivan Evseev, op. cit., p. 428-429. 21 Iosif Hertea, op. cit., p. 345. 32