Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)
II. Muzeologie. Conservare-restaurare. Pedagogie muzeala
Livia Marc din Tärgu Mures, in data de 15 aprilie 2011, cu participarea mesterului popular Oana Mares. ín cadrul atelierului de lucru copiii s-au familiarizat cu tehnica incondeierii ouälor cu cearä de albine. Totodatä ei au aflat denumirea si semnificatia motivelor reprezentate pe ouä, frecventa si localitätile in care se mai practica aceastä tehnicä, precum si traditii, obiceiuri legate de särbätoarea pascalä. Am incercat sä „ Vopsim ouä de Pa§ti precum vopsea bunica odatä” - la Grädinitele Licurici si Albinuta din Tg. Mures, in 6 si 11 aprilie 2011, unde prescolarii au invätat semnificatia ouälor rosii, a motivelor de pe ouäle incondeiate cu cearä si chiar au inrosit ouä cu coji de ceapä. Coordonatorii acestor ateliere au fost muzeografii Laura Pop, Vasile Muresan si Livia Marc. 5. In cadrul manifestärilor desfäsurate de Noaptea Muzeelor - editia 2010, Sectia de Etnografie si Artä Popularä a organizat douä ateliere de lucru care au avut ca scop promovarea traditiilor mestesugäresti si deprinderea lor de la mesterii locali. La atelierul de picturä, micii iconari insotiti de pärinti si cadre didactice au fost indrumati cu multä räbdare si däruire de cätre •) 5 muzeograful Vasile Muresan, preoti, iconari, profesori de desen si artisti plastici - pentru a descoperii о parte din tainele picturii icoanelor täränesti. 2 5 In cadrul atelierului de tesut participantii indrumati de tesätoarea Cioatä Voichita, din localitatea Vätava, judetul Mures, muzeografii Laura Pop, Livia Marc si Dorel Marc (cercetätor), restauratorii Alexandru Orza, Olah Rozalia si supraveghetoarea Lazär Marta - au avut posibilitatea sä se initieze in mestesugul tesutului. Dupä prezentarea unui film documentar realizat in urma unei campanii de cercetare de térén, au fost prezentate principalele unelte si instalatii folosite la pregätirea, prelucrarea si tesutul firelor de länä, cänepä si in. Cei prezenti au participat interactiv la toate fazele de lucru (scärmänat, melitat, tors, räschiat, urzit, nividit, depänat, tesut) incercänd sä foloseascä uneltele si instalatiile pregätite pentru activitate. Astfel, s-а creat о legäturä intre obiectul muzeal, functionalitatea sa din lumea satului de altädatä si publicul vizitator ca actant al fenomenului etnografie. (foto 2, 3) 322
