Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)

II. Muzeologie. Conservare-restaurare. Pedagogie muzeala

Maria Borzán

reconstruit Teascului säsesc de struguri din Batos, cu fonduri primite de la Ministerul Culturii si Cultelor, prin proiectul „Patrimoniul ín pericol” (14.210,0g lei). Constructiile si instalatiile amplasate in sectia ín aer liber íntregesc expozitia pavilionarä, reprezentánd adevärate monumente de tehnicä si artä, prin masivitate, prin perfectiunea executiei si chiar prin realizarea lor artisticá. Sunt о demonstrate a echilibrului si pitorescului arhitecturii populare romanesti? a märetiei omului, acolo unde lemnul este la mare cinste, dar si document istoric - certificatul prezentei colectivitätilor romänesti? dintru inceputuri, pe aceste meleaguri.

Din punctui de vedere al clasificärii, avem monumente de arhitecturä popularä - gospodäria din Hodac, casa din Cälimänel, casa din Gurghiu monumente de arhitecturä religioasä - biserica din Iara de Mures - si instalatü de tehnicä popularä - moarä, oloinitä, zdrobitori si teascuri.

Aduse in muzeu, obiectele sunt fisate, fotográfiáié, grupate pe colectip urmärindu-li-se apoi evolutia in timp, tratate de boli si däunätori; si piesele de muzeu se imbolnävesc, tratarea lor numindu-se conservare si restaurare. Aceastä muncä se desfäsoarä

5 5

in depozit, „sufletul muzeului”, unde säläsluiesc miile de piese grupate in colectii, in asteptarea expunerii si vizitärii lor.

Pentru ca о piesä sä poatä fi expusä si admiratä intr-o expozitie, ea are de parcurs un drum lung si destul de anevoios, in spatele cäruia se ascunde munca, räbdarea, precizia si pasiunea omului din muzeu, a muzeografului, conservatorului si a restauratorului. Pentru о mai bunä intelegere, priviti poza Bisericii de lemn cu hramul Täierea Capului Sf. loan Botezätorul, adusä in muzeu de la Iara de Mures (inainte si dupä reconstructie), a casei din Cälimänel si a céléi din Gurghiu. La aceste reconstructii a muncit intregul colectiv al muzeului si pót numi aceastä muncä о adeväratä lectie de istorie, fäcutä de oamenii muzeului.

264