Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)
II. Muzeologie. Conservare-restaurare. Pedagogie muzeala
Muzeul reghinean la aniversarea a go de ani de la infiintare valorificarea, prin diferite mijloace si, mai ales, expunerea pentru incántarea, instruirea si educarea publicului, a colectiilor de interes artistic, istoric, etnografic, tehnic, stiintific”. In órásul asezat la confluenta Váii Muresului cu cea a Gurghiului si Lutului, la limita dintre zóna Campiei Transilvaniei si zóna submontanä, aici, unde producátorii bunurilor materiale si spirituale s-au intálnit, de secole, in targuri, ia fiintá, la 1 ianuarie i960, Muzeul Etnografic, avandu-l ca fondator pe etnograful Anton Badea. Pe plan national, perioada anilor 1955-1966, are ca träsäturä caracteristicä orientarea spre crearea de unitäti muzeale care sä cuprindä intregul teritoriu al tärii, iar pe de altá parte, sä ilustreze profilele: stiintele naturii, istorie, etnografie, artá si muzee memoriale - ca dovadá, din cele 220 de muzee din reteaua muzealá, 154 s-au infiintat ín perioada postbelicä. In aceastä perioadä scurtä, activitatea de restaurare a monumentelor a fost intensä, interesül fatä de acestea gäsindu-si expresia si in aparitia unei legislatii corespunzätoare privind patrimoniul cultural (1974). Acest cadru a permis efectuarea unui inventar general, pe baza cäruia s-а intocmit lista monumentelor istorice, care urma sä fie actualizatä anual. Avänd in vedere imposibilitatea proiectärii unui program de conservare masivä in situ a monumentelor de arhitecturä ruralä, cu exceptia unor biserici de lemn, s-а optat pentru transferarea celor mai periclitate monumente in muzee in aer liber. Dacä cele douä mari muzee in aer liber din Romania: Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj Napoca (192g) si Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din Bucuresti (1936) s-au näscut din dorinta de a oferi vizitatorilor prilejul cunoasterii aspectelor variate ale civilizatiei poporului nostru, iar cercetätorilor, posibilitatea studiului faptelor de culturä si civilizatie ruralä, in scopul constientizärii valorii pe care о reprezintä aceastä mostenire, dupä al doilea räzboi mondial, primordialä a devenit salvarea patrimoniului. Astfel s-a creat, in afara celor douä mari muzee, о retea formatä din 11 muzee regionale de arhitecturä: Curtisoara (Gorj), Bujoreni (Vilcea), Bran (Brasov), Timisoara (Timis), Baia Mare, Sighetul Marmatiei (Maramures), Miercurea Ciuc (Harghita), Reghin (Mures), Focsani (Vrancea), Sf. Gheorgbe (Covasna), Suceava (Suceava), 257
