Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)

I. Studii şi articole

Analiza unei arhive populare din Dumbrávioara

proceselor social-psihologice legate de individ, grup sau institutie, prin prezentarea atitudinilor, motivatiilor sau näzuintelor. In cazul pregätirii unor cercetäri pot reprezenta materiale orientative, ajutä la redactarea problemelor si obiectivelor de cercetare.6

l.g. Preocupäri similare in folcloristica maghiarä au devenit mai intensive ín perioada anilor 1970-19807, cu toate cä si mai devreme au fost realizate cäteva studii bazate pe analiza documentelor private: de exemplu J. Varga a prezentat jurnalul unui tárán din Borsod, Gyüker József (Varga 1964: 452-471); iar Vilmos Gyenis - cu un an mai tärziu - a dedicat un articol intreg pentru prezentarea acestui gén analizánd totodatá si efectul lor social (Gyenis 1965: 152-171).

Irén Bányai a fost cel care a adus in centrul atentiei totalitatea documentelor oficiale pástrate de familiile táránesti (Bányai 1975: 161-171). Ea sustinea cá documentele care s-au pástrat „din intamplare”, fárá cele emise de cátre autoritátile publice nu au prea maré relevantá, de aceea pentru cercetátori este important ansamblul documentelor pástrate (Bányai 1975: 163). Pentru acesta a introdus notiunea de arhive táránesti, prin care intelegea totalitatea a documentelor istorice (vechi), care „reflectä starea economico-financiarä, a pozitiei ocupate in cadrul societätii locale, apartenenta sa la diferite organizatii economice si sociale, precum si viata interioará a familiei, a relatiilor membrilor de familie, a generatiilor, a luptei pentru ascensiunea economico-socialä a familiei” (Bányai 1973: 161).

1.4. ín cadrul Universitätii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca cercetarea documentelor private si a scripturalitätii populare a fost initiatä de profesorul Vilmos Keszeg. Autorul, pe längä identificarea, descrierea si analiza genurilor specifice acestei culturi a atras atentia si

6 Citat de Róbert 1982. 243.

7 Zoltán Tóth, de exemplu, a analizat evolutia relatiilor economico-sociale ale unui dulgher din Szekszárd (Tóth 1977: 199-218). Iar Gyula Kocsis, pe marginea unei jurnal, a analizat aspiratiile economice si sociale ale unei familii din Cegléd, prezentand dezvoltarea economica si evolutia vietii a fiecarei urmas in parte (Kocsis 1987:143-185) Sinteza cercetárilor si a rezultatelor a fost realizatá de Imola Küllős (Küllős 1982:163-173).

213