Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)

I. Studii şi articole

Dr. Laura Pop

Fig. 9. Glasul Muresului, nr. 179 din 7 mai 1933. Reintroducerea vámii la intrarea in Tg. Mures in 1928

— La orice lärguri cari se tin (n Dumineci si s.lrbiitori rom/lnesti, conform ordinelor guvernulul, nil se pot vindc dec.1t nllmente, si la ora 10 trebue ridicat t Argul.

Fig. 10. Glasul Muresului, nr. 135 din 5 mai 1938. Reglementári privind desfäsurarea tärgurilor duminica si in zile de särbätoare

— Си incepere dein 1 August a. c. nici un tflrg de animale nu v.i putea funr|iona, ducii mi vn fi inzestrat cu Insonla (cAntar ni ire) pentrii citoitarirea animalelor vándute.

Fig. 11. Glasul Muresului, nr. 135, 5 mai 1938. Obligativitatea existentei basculei in targurile de vite pentru cantárit animalele

Fig. 12. Gazeta Muresului din 25 octombrie 1931. Sfaturi pentru säteni ín privinta vänzärii de vite

182

Tárgul de a« t a {ost

Tg.-Mures dm 12 e nego- I

foarte reus't ^i « P *andut Cu

tUl, • lu 2(£з0 X mai ridicate

STfiiÄ. и-® I

márfuri din П lan. a fost um }i din cauza vremn cu de»ßhel' in Óborul de vite s'au vändm ^l cai cu pret del a 5W Un lei bovine: s au vAndut 575 capeie, cu pret de 15-19 lei kg. viu ; din acestea s’au vándut pentru export 5C0 capete pentru : Palestina, Grecia, Viena Parcii, tn numár de 150. s au vándut cu 20—26 lei kg.

Din taxiié de obor ?i piajá, prímám a incasat 100.000 lei.

Fig. 8. Glasul Muresului, nr. 167 din 25 ianuarie 1939. Stire despre tárgul de tará din Tárgu-Mures

I Právália de stoíe §1

Íbimibac a cooperative! „bolidaritatea“. care a fost W ,./,/sd din cauza concentrflni personafului. s'a redesch s Vizitafi 9i cumptrafi dtia aceasta singurá prävälie dt stofe romüneasdí dm judej,

Piafa Regele Ferdinand 2-4.

Vama lu capul о raguiul, desfiinfatü in anul 1928. n fost ncitrodusü cu I Mai. Astfol (Л- runii Si cárutefo cnri adué once marfű sau alimento de viliizare, vor fi oprifi si incusaft de taxe lu vumii. Ba se opresc si autocamtoanele si se taxeazä.

Másura aceasta nu о eredem bunü. In ziua de azt, eánd ne numim „secolul vitézit“, eűnd ín 2 ceusuri süniem cu aviouul la Bucuresti, va trebul sil se píurdil о muftimé de vremo pela várni. Apui pftná mai anii trecuti. Primárla a luerat, har 1> mnului, destul, au rost báni pentru loute si fárit aceasta nmsurá. Cáci cu cftt se va ineasa mai múlt, aproape utátu se va etieltui cu ineasarea.