Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)
I. Studii şi articole
Vasile Netea si folclorul váii Muresului Superior apói, íncepand de la 1688, impäratii habsburgi si-au intins stäpänirea atät asupra romänilor cät si a secuilor si a sasilor. Opresiunea si exploatarea au devenit lege pentru locuitorii pädurilor si ai campiei mänoase. Se desfäsoarä veacuri de sperantä. Din cänd in cänd, izbucnesc räscoale furtunoase. Sabia impäräteascä le ineacä insä in sänge. Bejeniile spre Moldova si Tara Romäneascä se tin lant. Atunci s-а infiripat din lacrimi si sperante adäncul cäntec popular: „Muräs, Muräs, apä linä treci-mä in tarä sträinä'A. Spre о asemenea tarä, spre tara libertätii, au indemnat mereu cäntecele poporului. Si tot eie au indemnat si la luptä näprasnicä si färä odihnä. impäratii si feudalii s-au präbusit apoi in pulbere, iar poporul a creat crestele istoriei. Urmele veacurilor se descoperä in datini, in traditii si cäntece. In domeniul activitätii economice, locuitorii se ocupä in defileul Muresului, in jurul Toplitei si pe Valea Gurghiului, unde se aflä marile comune Hodac si Ibänesti, cu exploatarea lemnului, si cu cresterea vitelor. De la Deda spre Cämpie, incep culturile de cereale si livezile de pomi. Dumbrava, Räpa, Vätava, Idicel, Deleni, Säcalul si Luieriu sunt sate mixte de agricultori si oieri. La Idicel, pe längä oierit si agriculturä, se lucreazä, din lemn, unelte de gospodärie: furci, greble. La Teaca, Uila, Batos, Lechinta, Herina se cultivä vitä-de-vie. La Borsec, Toplita, Ideciu, Jabenita, Pintic, Särata, Sängeorgiu de Mures si Sovata se aflä ape minerale si bäi publice. Pe Mures, primävara mai alunecä plute de brad, „cäule alcätuite de plutasii din Filea, care de la Toplita si Lunca Bradului, le pornesc spre Reghin si Mures. Pescuitul si mai ales pescuitul pästrävilor, al mrenelor si al lipanilor, e in floare. Judetul e bogát astfei si variat in productii economice si nivelul säu creste an de an”4 5. Ca aspecte pitoresti, spatiul acesta oferä о succesiune de privelisti rare si impunätoare. Spre sud-vest, se intind roditoarele coline ale Cämpiei, impodobindu-se cu lanuri de grau si de porumb, 4 Vasile Netea, Folclorul si folcloristii mureseni, Tärgu-Mures, 1983, p. 9. 5 Ibidem, p. 10. 15
