Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)

I. Studii şi articole

loan Eugen Man

ne duce cu gändul la formele intälnite in arhitectura goticä, de piaträ sau cärämidä. Categoric, nu contestäm asemänarea, insä pledäm pentru ideea cä mesteri nostri populari, incä inainte de cristalizarea stilului gotic in Transilvania, au ridicat biserici in forme gändite in raport de calitätile materialului de constructie, lemnul, material ce nu ingäduia alte dispozitii planimetrice, decät cele ale patrulaterului si ale poligonului, ajungändu-se in cele din urmä la biserica trilobatä, cu pronaos poligonal, precum bisericile „Sf. Nicolae” din Reghin sau „Sf. Ilié” din Toplita. Abordänd problematica acestei evolutii, Virgil Vätäsianu pune intrebarea „... daca nu cumva a generat si arhitectura de lemn incäperi poligonale”.17

Lemnul fund un material perisabil, slab rezistent la agentii atmosferici si la factorii biologici, este firesc ca pentru arhitectura romäneascä de lemn sä avem exemple doar cel tärziu din secolul al XVI-lea, cele mai multe au dispärut fie din cauza incendiilor, fie cu ocazia räzboaielor sau främäntärilor sociale, fie cä au fost mäcinate de vreme. Oricum, acest tip de plan se regäseste si in alte zone ale tärii, in Bihor, Sälaj, Gorj sau Muntenia.

Dacä planul e identic la cele 20 biserici amintite, despre interiorul acestora nu se poate spune acelasi lucru. Unele au pronaosul acoperit cu bolti in leagän cu planul renasterilor retras (Särmäsel Garä, Pänet, Poarta, Culpiu etc, cu diametrul cät lärgimea dintre pereti (Subpädure, Moisa, Iclänzel, Oroiu), una are tavan (Sänmartinul de Cämpie). In naos, bolti in leagän au numeroase biserici (Pänet, Härtäu, Culpiu etc), iar cu planul nasterii pe ultima cununä a peretilor apare la Subpädure, Moisa Bozed, Iclänzel etc. Toate au bolti pe armäturä formatä dintr-un schelet obtinut din arcuri dublou, la Iclänzel el fiind creat din scänduri croite in arc, unele avänd invelitoarea pe intrados, altele pe extrados. Diferitä este si acoperirea absidelor, practic in trei sisteme, comunä fiind rezistenta nervurilor. Diferä si asezarea inträrilor, fie pe latura de vest (Moisa, Iclänzel, Bozed), fie pe latura de sud, desi unele, cum este cazul la Iclänzel, initial avea intrarea pe latura de sud.

17 Virgil Vatäsianu, Contributie la studiul tipologiei bisericilor de lemn din Tärile Románé, in „Anuarul Institutului de Istorie Nation alä”, Cluj, III, I960, p. 32.

124