Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)

I. Studii şi articole

loan Eugen Man

si reprezintä pe Iisus Hristos care tine cartea in mäna stängä. О ultimä icoanä la care ne referim este „Maica Domnului cu Pruncul”, cu dimensiunile de 52,5 x 65 cm. Remarcäm decorul din fundal in relief, partea superioarä avänd vrejuri, profile de lalele sau puncte. De mentionat tratarea ingrijitä a maforionului Sfintei Maria, finetea in redarea volumelor, a portretelor.

Privind harta judetului Mures cu localitatile unde se aflä acest tip de bisericä, observäm cä acesta se grupeazä la nord si sud de räul Mures, íntr-o zóna cu limitele räsäritene pe aliniamentul Reghin - Beica de Jos - Trei Sate si la sud de Tärgu-Mures, pe valea Nirajului, la Miercurea Nirajului, Cräciunesti, Troita, Sänisor. Un alt grup de biserici se aflä in zona Bandului, la Oroiu si Petea, apoi pe valea Tärnavei Mici, la Chincius, Bobohalma si Bernadea. Cele mai izolate sunt bisericile de la Rästolita, Läpusna si Valea Largä, eie marcänd limitele extreme intre care se gäsesc in tinutul Muresului.

Aceastä forma de plan, in genealogia läcaselor de cult marcheazä о evolutie fatä de forma dreptunghiularä cu absida pätratä sau dreptunghiularä. In acest context este usor de presupus cä trecerea de la trei sau la cinci laturi s-а produs destul de repede. Acest tip de plan, cu absida in trei laturi, nedecrosatä, se gäseste si in alte zone din Transilvania, precum in Sälaj, aproape toate provenind din secolul al XVII-lea, cum sunt edificiile de la Ileanda (sec. XVIII), Letca (1665), Negreni (sec. XVII), Pirosa (sec. XVII).20 Fäcänd о comparatie intre anii de construire constatäm cä monumentele din judetul Sälaj par a fi mai vechi decät cele de pe Mures, cu cél putin о jumätate de secol. О incursiune in tinuturile Munteniei ne descoperä faptul cä acest grup de biserici acoperä un interval de timp destul de lung. Intre bisericä din satui Lipia (com. Säpata de Sus), construitä la 1632 si cea mai „tänärä”, aceea de la Gänesti

20 Ioana Cristache-Panait, Ion Scheletti, Bisericile de lemn din Sälaj, in Buletinul Monumentelor Istorice, Bucuresti, 1971, nr. 1, p. 36; Ioana Cristache-Panait, Cu privire la bisericile de lemn ale Sälajului in „Monumente istorice bisericesti din Eparhia Oradiei. Judetele Bihor, Sälaj si Satu Mare. Bisericile de lemn”, Oradea, 1978, p. 338-339, 352,’зб5-36б.

102