Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Ioan Lăcătuşu: Aspecte ale instaurării administraţiei româneşti, în oraşele din judeţul Treiscaune, în perioada 1919-1922. Contribuţii documentare

Marisia XXX-XXXI

bruarie 1919, urmätorul ordin: „ Binevoiti a ne trimite cu proximul curier un exemplar din statutul de organizare al judetului, iar in timpul cel mai scurt cite un exemplar autentic, cat §i din celelalte statute §i regulamente in vigoare ale judetului"-12

Un alt pas a fost constituirea primariilor comunelor urbane §i rurale. Astfel, de la Prefectura judetului Treiscaune, Tn 17 februarie 1919, s-а transmis, dlui dr. Victor 0. Roman, vicecomitelui girant al judetului Tresiscaune, un ordin circular semnat de prefectul Dr. Vecerdea, prin care se dispunea „distribuirea „Gazetei oficiale” nr. 87/1919 din 31 ianuarie 1919, privitoare la constituirea primäriilor comunale. Executarea acestor ordine - se preciza Tn documentul mentionat - о veti efectua a§a cum este posibil in situatia data a judetului nostru”.13 14

Demersurile pentru angajarea functionarilor publici, Tn administratia publica localä din judetul Treiscaune, respectiv din ora§ele Sf. Gheorghe §i Tg. Secuiesc, localitäti Tn care ponderea populatiei de etnie maghiara era, Tn 1920, de 85%, Tn Sf. Gheorghe §i de 97% Tn Tg. Secuiesc, Tntämpinau о sehe de greutäti obiective cauzate de necunoa§terea limbii románé §i mai ales de neacceptarea conditiei de minoritán. ín majoritatea institutiilor de stat au loc numiri Tn functiile de conducere, prin hotäräri ale Consiliului Dirigent §i Tn cele de executie, prin ordine ale prefectului. Astfel, la data de 2 mai 1919, revizorul §colar Eugen Popescu, a tipärit о publicatie, Tn limbile romänä §i maghiarä, cu urmätorul continue „Domnul §ef al resortului de culte §i instructiune publicä al Consiliului Dirigent Román din Sibiu, prin rezolutiunea no. 2893, din 16 aprilie a.c., m-а denumit de revizor §colar al judetului Treiscaune, care oficiu l-am §i ocupat cu ziua de astäzi §i am preluat cancelaria fostului inspectorat §colar unguresc. Am ocupat acest oficiu cu dórul §i vointa taré de a contribui la inaintarea afacerilor §colare din acest judet, ceea ce numai a§a imi va succede, dacä toti factorii competenti imi vor da binevoitorul concurs. Din parte-mi promit ca §i in acest oficiu plin de räspundere, imi voi da toatä silinta, ca sä corespund pe deplin a§teptärilor depuse in mine §i glasului vremii, care ne chiamä pe toti la muncä färä preget pentru prosperarea scumpei noastre Romänii.'lU

Dupä instalarea prefectului romän, s-а solicitat primäriilor §i celorlalte institutii ale administratiei publice locale, „tablóul functionarilor publici, care in decursui revolutiei §i-au päräsit posturile §i pänä azi (2 mai 1919 -n.n.) incä nu sau reinapoiat”.15 Dupä obtinerea informatiilor, Tn 13 mai 1919, Prefectura jud. Treiscaune, publicä Tn „Gazeta oficialä”, numele functionarilor „care §i-au päräsit posturile” §i urmätoarea „somare”: „ín baza circularului no. 1460/1919 al Resortului Internelor (din cadrul Consiliului Dirigent - n.n.) somez pe functional publici jos notati, ca Tn termen de 8 zile, socotite de la ziua publicärii acestei somäri, sä ocupe posturile päräsite, pentru cá din conträ se vor aplica mäsurile légii”.16

ín fondul Prefecturii Treiscaune, din anii 1919 -1922, se aflä о bogatä corespondentä, ordine §i decizii privind Tncadrarea, sau dupä caz, pensionarea functionarilor publici de altä nationalste decät cea romänä. Potrivit ordinului

12 Ibidem, dos. 70/1919, f.1.

13 Ibidem, dos. 71/1919, f.10.

14 Ibidem, dos. 125/1919, f. 12

15 Ibidem, dos. 351/1919, f.9.

16 Ibidem, dos.351/1919, f.7.

95