Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Felician Suciu: Medalion-astristul Ladislau Vasiliu baron de Popp (1819-1875)
Istorie tä la о nouä viatä §i speriatä de rämänerea sa, (inapoiere, n.n.) cauzatä prin fatalitatea timpurilor, apucä unicul mijloc de mäntuire al vietii: pa§i pe calea culturii, pe calea civilizatiei, ca sä-§i reclame parte din gloria popoarelor de a-§i asigura dreptul la coexistent §i memorie”, iar acest fapt data de „abia un seed”, iar acum cu mändrie se putea constata cä „о vedem Tn cununa natiunilor culte ale lumii, sacrificänd Ia altarul §tiintelor Tn bisericile muzelor”. Accentele puse pe culturä §i §tiintä TI indicä pe autor ca fiind pärta§ al spiritului Astrei §i astri§tilor, §i complementar acestei laturi laice, el Tl include §i pe Dumnezeu, indispensabil ín acest binom cäruia i se datora revitalizarea oricärui neam, iar Tn spetä a celui romänesc. Fäcänd trimiteri Ia cel „atät de iute räpit dintre noi”, TI citeazä pe Sfantul Augustin: „Ia lucrurile mari se cer oameni mari”. Consideratia sa Tl impinge sä mai afirme chiar cä „splendoarea meritelor §i virtutilor lui sträbat pänä Ia Tnältimea tronului Tmpärätesc; §i Tn scurt timp Tl vom privi la treptele tronului regal, Tn §irul strälucit al ale§ilor coroanei, ai consilierilor int. secr. (intimi secretari, n.n.) ai domnitorului §i Tmpäratului nostru”. ín luna noiembrie a aceluia§i an - 1875 - Tn sumarul revistei Transilvania se anunta: „Elogiu, rostit la mormäntul fericitului cändva br. (baron, n.n.) Lad. (Ladislau, n.n.) Popu. (Fine)”. Acest ultim „Elogiu” publicat acum avea sä fie semnat la Cluj Tn luna august 1875 de cätre Dr. Greg. (Gregorie, n.n.) Silasi, care aducea la cuno§tinta „onoratei adunäri” participante „dupä parastasul celebrat cu ocazia adunärii generale a asociatiunii romäne transilvane Tn Reghin, la mormäntul...” celui care fusese pre§edintele Astrei centrale, aprecierile autorului care sunt cät se poate de elogioase §i Tndreptätite daeä avem Tn vedere realele calitäti personale, rezultatele §i pozitia ierarhicä supremä detinutä Tn cadrul Astrei de cätre L. V. P. dar §i ocaziei de maximä solemnitate cänd erau adresate aceste cuvinte §i care impuneau о abordare pe mäsurä. Din primele cuvinte, Tl Tncadreazä printre zelo§ii „profesori bläjeni”, tineri Tnfläcärati §i plini de cutezantä absolut necesarä, cäci, eine observä destinul nostru fatal - spune autorul - nu se poate a§tepta la lucruri märete färä pretul sacrificiului: internäri Tn mänästiri, destituiri din functia de profesor, ie§irea din functia de protopop, eliminarea din seminariu, etc. Cei loviti asemenea pedepse - se aratä pe mai departe - nimicesc deseori sperantele acestora pentru tot restul vietii. Un asemenea exemplu era §i cazul „a vre-o §aisprezece clerici, a cätorva profesori §i a arhiereului”, iar printre ei §i a lui L. V. P., care au fost siliti sä päräseascä Blajul §i „sä-§i ia lumea Tn cap”. Era perioada „cea mai grea §i mai Tncurcatä” a poporului, a „trecerii din moarte la viatä (a eternizärii, n.n.)” a conducätorilor de frunte predestinati a fi folositori cu credinta §i convingerile romäne§ti Tntärite de nedorita Tntämplare. A§a au Tnvätat cum trebuie folosite Tntorsäturile capricioasei Fortuna (zeita norocului la romani, n.n.). Tn §irul acestor Tntämpläri, verticalitatea vietii morale L. V. Pop a ie§it Tn evidentä. Pe mai departe este desfä§urat „ghemul vietii” celui Tn discutie, reperele mai importante ale vietii sale, deja arätate anterior. „latä eine a fost neuitatul baron L. V. Pop ! latä maiestuoasa figurä, figurä adevärat romanä anticä, demn model de frumusete bärbäteascä pentru toate timpurile ! Ornamentele-i nepieritoare sunt: virtutile onestitätii, afabilitätii, amicitiei, sinceritätii, a justitiei incoruptibile, a omagialei fidelitäti fatä de monarh; vir-88
