Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Dorel Marc: Oraşe, târguri şi identităţi culturale în perioada interbelică a judeţului Mureş. Premise şi evoluţii ale comerţului cu lemnul prin plutărit pe Mureş (1)
Istorie comunitätii secuie§ti, iar cele din dreapta apartineau composesoratelor nobiliare.8 De§i s-а practicat din evul mediu, dezvoltarea plutäritului §i comertului pe Mure§ au fost favorizate mai ales dupä 1867, Tn sistemul dualist austro-ungar, de íncheierea mai multor tratate comerciale de reformare a sistemului vamal §i al comertului interior, de reorganizarea camerelor de comert §i industrie. íncepand cu anul 1853, mai multi negustori cu plute din Reghinul Säsesc, au format о asociatie, de scurtä duratä, insä Tn 1859, au constituit alta care a durat §ase ani, numitä “Wermescher FUß - Compagnie” ( ‘‘Compania de plute Wermescher”) . Membrii acestei companii erau cätiva din Reghin, unul din Gurghiu, dói din Toplita §i §ase lipoveni. Aceastä societate a falimentat Tnsä la 1865. Un alt grup format din 19 bärbati de Tncredere deplinä, Tn care intrau membri din Reghinul Säsesc, unul din Gurghiu §i unul din Toplita vor forma о societate importantä. Comertul se extindea astfei, an de an, §i va cä§tiga noi clienti din Mure§ul Superior, Inferior al Tisei §i de la Dunärea de Jos9. ín timp, „Prima Societate de plutärit din Reghinul Säsesc” wa ajunge sä domine Tn zonä, detinänd aproximativ 400.000 - 600.000 fl., la sfär§itul secolului XIX, controländ jumätate din comertul cu lemn pe Mure§. La 1890, societatea dtinea 32 mii jugäre de pädure, Tnsemnänd peste 18 mii ha, Tntre Toplita §i Deda, §i transporta pe apa Mure§ului, aproximativ 65-70 mii m3 pe an10, inceputul secolului XX, a Tnsemnat о perioadä de regres al acestui sistem de transport §i comert traditional care a reprezentat plutäritul. Dupä construirea cäii ferate §i a §oselei nationale, dacä transportul bu§tenilor la distantä maré se realiza cu mai putine plute, totu§i a sporit plutäritul local pentru aprovizionarea cu lemne a fabricilor de cherestea de la Gäläuta§, Toplita, Lunca Bradului, Rästolita, Deda-Bistra, Deda §i Reghin, iar mai tärziu Hodo§a. Spre exemplificare, amintim cä Tn 1903, la Toplita functionau 64 de joagäre, iar Tn anii '30 ai secolului XX, au rämas doar 29, totalul acestora Tn defileul Mure§ului fiind de 51, producänd anual, aproximativ 413.338 m3 material de scänduri. Dupä construirea cäii ferate industriale de la Toplita Tn 1909, lemnele mari se vor transporta Tnsä Tn continuare cu plutele pe Mure§, deoarece costul uneori era mai ieftin. Defileul Mure§ului era “un emporiu (tärg mare) al comertului cu lemne”. La sfär§itul secolului al XlX-lea, numai fosta “Societate säseascä de plutärit”, vänduse päduri Tn valoare de aproximativ 19 milioane coroane 11. Plutäritul a scäzutTn pondere pe durata primului räzboi mondial, dupä cum era firesc, forta tänärä de muncä fiind recrutatä pe front, dar va cunoa§te un reviriment important Tn perioada interbelicä. Asupra acestei ultime perioade am dori sä insistäm §i sä scoaterea Tn evidentä prin acest studiu - fatä de altele anterioare de care ne-am preocupat din perspectiva mai ales etnograficä12 - preo-8 N. Gociman, Industria §i comertul lemnului in bazinul Mure§ului superior, Cluj, 1929, p. 34 - 35. 9 Vezi D. I. Rus, Din activitatea Societätii de plutärit din Reghinul Säsesc (1853-1908), in Revista Bistritei, XIV, Bistrita, 2000, p. 91-96 , apud É. Philippi, W. Wigant, SÄCHSISCH-REGEN: DIE STADT AM BERGE: Lebensbilder auf der Vergangenheit einer kleinen Stadt im Siebenbürgen, Bochum, 1991, p.200 10 Ibidem, p. 58 11 N. Dunäre, Semnificatii etnologice ale päduräritului traditional in Muntii Giurgeu §i Harghita, in Acta Hargitensia, Miercurea-Ciuc, 1980, p.190 12 Vezi Dorel Marc, Sisteme de transport §i comert traditional in zona Mure§ului Superior: plutäritul, Tn Angvstia , nr. 9, 2005, Sf. Gheorghe, p.231- 243;ldem, Coordonate etnologice ale unor ocupatii strävechi. Interferente privind plutäritul in zona Mure§ului §i Oltului Superior, in Revista ÄSER, Asociatia de §tiinte 74
