Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ligia Bejan: Aspecte privind viaţa de familie în satul românesc din comitatul Târnava la mijlocul secolului al XIX-lea
Istorie lor scade. Evolutia numärului de cäsätorii putea fi conditionatä §i de cauze cu influentä majorä cum arfi: epidemiile de holerä, räzboaie (ex. hóiéra din 1855 §i räzboiul Crimeii) care au dus la scumpirea cerealelor §i implicit la scäderea numärului mariajelor4 De regula, Tn Tntreaga Transilvanie, numärul maxim de cäsätorii s-а Tnregistrat paralei cu productii agricole bune §i preturi scäzute la cereale.5 Tn societatea traditionalä, frecventa cäsätoriilor pe durata unui an calendaristic varia Tn functie de normele experimentate de bisericä ce interziceau cäsätoriile pe parcursul posturilor religioase (cu unele situatii exceptional cänd se acordau dispense) §i ritmul muncilor agricole.6 Numärul mare de cäsätorii repartizate pe luni corespunde toamnei tärzii §i sfär§itului de iarnä,7 adicä dupä postul Cräciunului, Tnainte de Postul Pa§telui §i Tntre sfär§itul lucrärilor de toamnä §i Tnceputul celor de primävarä . Un exemplu din Comitatui Tárnává, Tn aceastä privintä, TI oferä Tabelul Cununatilor din 1864, unde remarcäm frecventa cununiilor (de exemplu, pentru categoria de värstä sub 24 de ani, Tn care avem 103 cäsätorii Tn luna ianuarie, 92 Tn februarie sau 53 Tn luna noiembrie, fatä de luna iunie cu numai 5 cäsätorii).8 Tn ce prive§te oficierea cäsätoriilor, autoritatea preotiior asupra vietii matrimoniale a determinat respectarea cu sfintenie a posturilor (lipsa totalä a cäsätoriilor,de exemplu Tn luna decembrie), Tn schimb, nu acela§i lucru se poate spune despre sexualitatea popularä Tn Transilvania Tn epoca modernä, reflectatä fiind de sezonalitatea na§terilor §i implicit a conceptiei.9 Numärul na§terilor dintr-un an, repartizat pe luni aproape Tn mod egal, se aflä Tn contrast cu distributia foarte dispersatä a cäsätoriilor Tn cele 12 luni.10 Na§terile din luna septembrie, apropiate ca numär de numärul na§terilor din celelalte luni, sunt rezultatul conceptiei care a avut loc Tn luna decembrie a anului anterior, lucru care denotä oarecum starea de religiozitate a oamenilor care n-au prea respectat canoanele religioase care interzic relatiile sexuale Tn timpul posturilor.11 Biserica, intermediär Tntre om §i divinitate, a fost nevoitä sä regleze momentele fundamentale din viata omului:na§terea,cäsätoria,moartea. Biserica oferea täranului un fel de spatiu de refugiu §i le stabilea regulile dupä care sä-§i ghideze fiecare pas al existentei lor. Cät prive§te legislatia bisericeascä, nu trebuie sä trecem cu vederea realitatea profundä cä pänä la urmä deciziile, oricät de formale päreau eie, se instaurau pe argumentul refacerii, sau a reTmpäcärii cu Dumnezeu, cu principiile statornicite de Bisericä, ceea ce aducea pacea §i bunästarea sub aspectui spiritual. Astfel cä atitudinea gre§itä se considera a fi päcat care aträgea dupä sine penitenta, iar respectarea acestor limite presupuse de post, ca perioadä liturgicä ori de castitate ca §i curätie moralä, alcätuiau un culoar de fond pe care (chiar §i din inertie) familia cre§tinä pä§ea sub stränsa obläduire a personalului clerical. 4 loan Bolovan,Considerata istorice §i statistice privind cäsätoria in Transilvania intre 1851-1918, Tn „Revista ß/sfr/te/”nr.XII-XIII,1999,p.45 . 5 Ibidem,p.46. 6 Sorina Paula Bolovan,loan Bolovan,Familie §i comportament...,p.124. 7 Ibidem, p. 125. 8 A.N.D.J.-Mure§,Fond Comitatui Tárnává,dosar 309,fila 54. 9 Sorina Paula Bolovan,loan Bolovan,Familie si comportament...,p.127. 10 Ibidem. 11 Ibidem, p. 128. 62
