Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ana Hancu: Români şi maghiari în revolu ţia de la 1848-1849
Marisia XXX-XXXI plinit serviciul de pazä al cetätii, care se afla sub conducerea maiorului Clococeanu. Atitudinea socialä se caracteriza prin ideea egalitätii tuturor cetátenilor ín fata légii, idee consideratä ín epocä drept „comunistä", täranii exprimändu-§i dorinta de a impärti íntre ei pämänturile §i animale neme§ilor. Sub amenintarea täierii bratelor celor care vor mai sluji Ia domni, era decretatä íncetarea efectuärii robotelor din partea täranilor. Vechea administratia localä urma sä fie inlocuitä de functionari numiti de comunitatea satului. Din märturia sotiei lui Vas János, András Mária, afläm cä ei au fost nevoiti sä se mute la Värgata deoarece, odatä cu cucerirea ora§ului Tärgu-Mure§, avänd casa la cärämidärie, totul i s-а pustiit, ghiulelele de tun trase asupra ora§ului distrugändu-i gospodäria. Pentru a se dezvinovätii de acuzele care planau asupra comunitätii, cetätenii maghiari din Värgata au transmis autoritätilor un memoriu prin care incercau sä explice situatia.9 Memoriul era, de fapt, о nouä confirmare dar, in acéla:^ timp §i о incriminare a atitudinii de sprijin, din partea unor locuitori maghiari, a revolutiei románé, subliniindu-se depunerea jurämäntului de credintä fatä de colonelul Urban. Informarea autoritätilor maghiare despre faptele concetätenilor §i ale romänilor era motivatä de datoria de a apára constitutia, limba §i poporul maghiar. Se relata faptul cä, romänii §i maghiarii din lobägeni §i Mitre§ti, au trimis, ín tainä, delegati la Näsäud §i Monor pentru depunerea jurämäntului de credintä fatä de colonelul Urban §i cauza revolutiei románé. Din lobägeni, au fost delegati cantorul román Moldovan loan, cetätenii maghiari, Kocsis Lajos, László György §i Fazakas Mózes din Mitre§ti. Starea de teamá §i nelini§te a locuitorilor maghiari era intensificatä de amenintärile cu prädarea §i incendierea satului Värgata, care ar fi putut avea о soartä asemänätoare Petelei, de afirmarea dreptului istoric de proprietatea asupra tärii Ardealului, „a lor este mtäietatea, a lor este Tara, deja este sfär§itul pentru maghiari” §i räspändirea de §tiri false cu privire la iminentul atac asupra ora§ului Tärgu-Mure§ de cätre armata austriacä condusä de Puchner. Adresändu-se vicejudelui Szentivány János §i comisiei de guvernare milita rä ín numele maghiarilor „colaboratori”, Kocsis Lajos §i László Ferenc din lobägeni au incercat sä justifice atitudinea concetätenilor care, ín imprejurärile tulburi, ca oameni särmani, ne§tiutori, au cäzut in gre§ealä, mergänd pe urmele agitatorilor §i din dorinta inläturärii viitorului nesigur au luat „pä§u§” de la primejdiosul Urban. Recuno§teau cä au comis о faptä intolerabilä, dar se apärau declaränd cä nu au slujit lui Urban sau altéi tabere du§mane, nu au provocat pagube maghiarilor, dimpotrivä, ca maghiari prin na§tere §i simtire, s-au achitat cu promptitudine de sarcinile ce le-au revenit pentru intretinerea armatei. Au räspuns cu toatä solicitudinea la cererile comisiei militare de recrutare, slujind ei in§i§i ín garda nationalä. Cetätenii impricinati cereau sä fie judecati cu clementä §i intelegere de cätre comisia de guvernare militarä, ca unii care au gre§it din ne§tiintä sau teamä, avändu-se in vedere cä nu au provocat pierderi trupei de vänätoare sau altor trupe, devastäri, furturi §i bätäi.10 Pentru atitudinea lor, au fost amenintati de satele vecine cu prädarea, pustiirea §i incendierea. ín numele 9 Idem, fond Scaunul Mure§, Vicejude Szentivány János, dos. 1867, f. 1. 10 Idem, fond Scaunul Mure§, Organe revolutionäre, dos. 13, f. 27. 45
