Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Liliana Iuga: Monument şi spaţiu public romănesc în Clujul interbelic. Cazul Catedralei Ortodoxe
Istorie Catedrala Ortodoxa din Cluj a fost sfintitä la 5 noiembrie 1933, ín prezenta regelui Carol al ll-lea §i a primului ministru Alexandru Vaida-Voevod. Ceremonia din fata Catedralei a fost atent orchestratá prin folosirea tehnologiei moderne; megafoanele au fäcut-o auzitä ín íntreg ora§ul. Studenti §i elevi ín costume nationale au umplut piata, iar ceremonia religioasä s-а íncheiat printr-o paradä militarä §i о cinä organizatä de municipalitate in clädirea Redutei, locul de desfä§urare al Procesului Memorandumului.119 Ceremonia sfintirii Catedralei a fost ultima dintr-un §ir de evenimente similare, care au debutat in 1923 prin depunerea pietrei de temelie.120 Aceste momente au fost folosite de Nicolae Ivan ca mijloace de a atrage atentia publica asupra Catedralei, subliniind insemnätatea acesteia si solicitänd noi fonduri pentru continuarea lucrärilor. Elitele ortodoxé locale121 s-au implicat in acest proiect, percepändu-l ca о „afacere ardeleanä”, menitä sä „repare” nedreptätile trecutului. Semnificatia monumentului a fost imediat conectatä cu istoria Transilvaniei, §i mai ales cu istoricul ora§ului. Cu ocazia acestor ceremonii, prezenta romäneascä in ora§ putea fi evidentiatä, subliniind incercarea elitelor romäne§ti de a stabili о prezentä semnificativä in spatiul public clujean. Discursurile vehiculate cu ocazia acestor ceremonii au subliniat legätura dintre ortodoxie §i identitatea nationalä122, in timp ce Carol s-а plasat in linia marilor voievozi romäni din Evul Mediu, declarändu-se patronul unui edificiu de cult menit sä comemoreze victoria romäneascä in räzboiul mondial.123 Hramul Catedralei a fost ales Adormirea Maicii Domnului, särbätoritä pe 15 august, zi in care, in 1916, „armatele patriei-mamä au Inceput marele räzboi de eliberare al fratilor lor de sub stäpänirea sfrä/'nä.”124 ín opinia lui Ivan, zidirea Catedralei echivala cu о purificare a trecutului „anti-romänesc” al ora§ului: „Az/, Clujul а íncetat a mai fi Golgota suferintelor noastre, cäci Clujul a devenit centru de cultura romäneascä, centru de luminä §i soare strälucitor.”125 Pentru Ivan §i elitele ortodoxé locale, acesta era intr-adevär momentul victoriei. Determinarea episcopului a facut ca visul unei Catedrale Ortodoxé la Cluj sä devinä realitate, in duda faptului cä ortodoc§ii reprezentau о minoritate religioasä in ora§. 119 Zile memorabile (4, 5 §i 6 Noiembrie). Sfintirea Catedralei Ortodoxé Románé din Cluj, Tiparul Eparhiei Ortodoxé Románé, Cluj, 1933. i20Pentru relatarea evenimentului, vezi Patria, 5 §i 9 octombrie 1923 §i Rena§terea, 21 octombrie 1923. 121 Finalizarea cu succes a proiectului a fost ín maré parte datoratä activitátii mini§trilor cu rädäcini transilvänene, precum Alexandru Lapedatu, Octavian Goga sau Alexandru Vaida- Voevod. Un alt grup care a influentat finalizarea cu succes a proiectului a fost cél alcátuit din membrii Consiliului Diecezan- laid care s-au mutat la Cluj pentru a préda la Universitate (de exemplu Vasile Bogrea, loan Lupa§, Marin §tefanescu, Silviu Dragomir, Sextil Pu§cariu) sau pentru a lucra pentru administrate localä (de exemplu Petru Mete§), conform lui Sebastian Stanca, Episcopia Ortodoxé Romána, p. 36. 122 Patria, 9 octombrie 1923. Este de remarcat ca acest articol, intitulat “Chemarea ortodoxiei” §i seris de R. Dragnea, ín care románitatea era definite ca identicä cu ortodoxia, era publicat pe prima paginä a ziarului oficial al PNT, al cärui redactor-§ef era un greco-catolic. 123 Rena§terea, 21 octombrie 1923. 124 Pentru о copie a Actului de ctitorie, vezi Alexandru Moraru, Catedrala Arhiepiscopiei Ortodoxé a Vadului, Feleacului §i Clujului, Editura Arhidiecezanä, Cluj-Napoca, 1996, p. 253. 125 Rena§terea, 14 octombrie 1923. 322
