Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Vasile Şandor, Kovács Barna: Din viaţa economică a Municipiului Tărgu-Mureş. Fabrica de Mobilă Ardeleană "Székely şi Réti" S. A. în perioada interbelică
Istorie 1. Evolutia, nu foarte rapidä dar Constanta §i sigurä, de la un modest magazin de comercializare a mobiléi §i о unitate de productie cu posibilitäti restränse, la о firmä de importantä nationalä in Romania, lider de piatä la nivel national la sfär§itul perioadei interbelice. 2. Existenta unui sprijin substantial din partea grupului financial apreciat de conducerea societätii ca puternic, principalul actionar Tn prima parte a anilor '20, Banca „Agrár” (care dispunea de un capital social de 12.000.000 de lei §i capital de rezervä de 10.200.000 de lei Tn 1924). 3. Mentinerea Tn permanentä a un „nucleu dur” la conducerea efectivä a societätii, cu putere decizionalä deplinä, compus din membri ai familiilor Székely (Ferencz §i József iar la finalul intervaluiui §i Irma) §i Réti (Ernő, György §i Tibor), incluzánd Tn primii ani interbelici §i directorii Bandi „Agrár” (Bodor Pál §i Túri Zoltán). Acest nucleu a detinut Tn permanentä controlul asupra societätii. 4. Märirea periodicä a capitalului social, pentru a dezvolta afacerile, existänd о preocupare majorä §i pentru märirea fondurilor de rezervä. „Székely §i Réti” nu a apelat niciodatä, Tn perioada interbelicä, la reducerea capitalului social ca mäsurä de limitare а pierderilor. 5. Adaptarea permanentä la cerintele pietei prin orientarea spre productia cea mai solicitatä ca modele §i pret §i prin distribuirea ei geograficä optimä, explorarea §i ocuparea celor mai bűne Segmente de piatä. 6. О politica de investitii rationalä, inclusiv Tn perioadele de crizä, cre§terea capitalului social prin emitere de actiuni, utilizare cät mai redusä posibil a „capitalului sträin” (=credit), dezvoltarea cantitativä §i calitativä a capacitätilor de productie 7. Aprecierea de cätre conducerea societätii a perioadei interbelice, cu exceptia Tnceputului (1919-1920) §i finalului intervalului (1936-1938), ca fiind una dificilä din punct de vedere economic, termenii „Tmprejuräri economice grele”, „scumpiri”, „inflatie”, „crizä” fiind utilizati frecvent. 8. Eforturile depuse de conducerea societätii pentru mentinerea nivelului veniturilor angajatilor. Nu s-а pus niciodatä problema reducerilor veniturilor, acestea, Tn formularea conducerii societätii, trebuind (!) märite pentru a-§i mentine valoarea realä. Disponibilizäri individuale au avut loc Tn situatia Tn care randamentul lucrätorilor nu era satisfäcätor iar concedieri colective numai Tn situatii extreme, cänd, cu toate eforturile conducerii societätii, nivelul vänzärilor s-а präbu§it. 9. Remarcabila flexibilitate demonstratä de conducätorii societätii, care nu au avut niciun fei de probleme Tn a se adapta pietei romäne§ti §i a colabora, inclusiv la värf, atät cu firme cät §i cu autoritätile romäne§ti, apreciind pozitiv piata oferitä de Bucure§ti §i stabilindu-§i sediul societätii Tn Capitalä unde societatea a §i devenit lider de piatä, cät §i de a schimba orientarea cu 180° Tn 1940, 288
