Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Vasile Şandor, Kovács Barna: Din viaţa economică a Municipiului Tărgu-Mureş. Fabrica de Mobilă Ardeleană "Székely şi Réti" S. A. în perioada interbelică
Istorie cati au fost de 4.000 de lei, cheltuielile generale fiind de 50.000 de lei. Expozitiile din Cluj §i Bucure§ti (cu intenta de extindere a pietei) au costat mult, avänd numai rezultat moral, sperändu-se pentru viitor§i Tn rezultate materiale. Printr-un ordin al Politiei, firma a fost obligatä sä repare ma§ina pompierilor, ceea ce a marit cheltuielile cu Tncä 17.000 de lei. Nutretul pentru cai a costat 20.000 de lei. Totalitatea cheltuielilor firmei pe 1921 au fost de 858.805 de lei. La acestea s-а adäugat о grevä de 3 luni a muncitorilor, cu reducerea Tn consecintä a productiei. Veniturile din mobile au fost de 363.289 de lei, altele (neprecizate) de 145.000 de lei, pe längä altele (neprecizate de asemenea), Tn total 1.508.289 de lei. Situatia cerea о replicä imediatä §i energicä. Prin urmare, pentru anul urmätor era avutä Tn vedere sträduinta pentru о producte mai mare, Tndeosebi de „mobilä de comerciu”, respectiv mobilä de serie (ideea va reveni Tn prima parte a anilor '30 §i la Tnceputul anilor '40), din care cä§tigul era mai bun. La Tmbunätätirea productiei era urma sä contribuie §i о investite vizänd modernizarea §i eficientizarea, chiar partialä, a productiei, respectiv punerea Tn functiune a localului de lustruit, construit Tn 6 säptämäni cu cheltuieli putine. Cu acela§i scop, Consiliul de Administrate a proiectat §i construirea unui local pentru uscat materialul lemnos16. Anul 1923 a Tnceput bine potrivit aprecierii Consiliului de Administrate din 7 aprilie 1924, dar aväntul afacerilor a släbit, pentru a Tnceta cu totul la sfär§itul anului. Cifra de afaceri a fost, comparativ cu aceea din 1922 (neprecizatä), mai mare cu aproape 3.000.000 de lei iar beneficiul a fost de 67.236,88 de lei, fatä de 31.653,68 de lei Tn 1922. Beneficiul ar fi putut fi mai mare Tn cazul unui capital social mai mare, cu atät mai mult cu cät capitalul existent nu era proportional nici cu cifra de afaceri nici cu creditele Tntrebuintate (Tntelegänd cä era proportional mai redus). Prin urmare, Consiliul de Administrate a propus märirea capitalului de la 125.000 la 1.000.000 de lei. Eficienta activitätii firmei a fost grevatä de dobänzi. Din creditül complesiv de 5.114.000 de lei, pentru 3.500.000 de lei se pläteau dobänzi, care, Tn 1923, au ajuns la 612.256 de lei. Suma reprezenta 10% din cifra de afaceri. Taxele pe cifra de afaceri §i impozitele reprezentau о sumä, consideratä de conducerea societätii ca exageratä, de 343.488 de lei. Cheltuielile de personal, chirii, utilitäti, asiguräri, publicati au fost de 952.454,96 de lei, cu 379.460,04 de lei mai mult decät Tn 1922, estimändu-se cä nu exista nicio sperantä de a se reduce, avändu-se Tn vedere cä nivelul de trai nu s-а Tmbunätätit §i scumpetea continua, fiind obligatorie (!) majorarea salariilor corespunzätoare nivelului de trai. Cu aceea§i ocazie, s-а apreciat cä fluctuata schimbului (valutar) determina prosperitatea societätii, la urcarea cursului leului avänd loc reducerea prosperitätii Tn timp ce, imediat dupä scäderea cursului, se constata о mi§care 16 A.N.D.J.M., Fond „Székely §i Réti”, dosar nr. 30, filele 377-378. 274
