Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvănene între cele Două Războaie Mondiale

Marisia XXX-XXXI

respectiv revenit de la studiile de artä monumentalä urmate la Viena, fiind temporar numit cadru didactic la §coala de Arte §i Meserii din Odorheiul Secuiesc. Buna colaborare, promptitudinea artistului §i faima deja dobänditä prin realizable integrate operativ ín fórul public ín mai multe localitäti i-a prilejuit preluarea spre realizare a mai multor lucräri pentru ora§ul Tärgu Mure§. Astfel, dupä dezvelirea,41Tn anul 1923, a monumentului Soldatului Roman, s-а declan§at actiunea realizärii monumentului Lupoaica Capitolina. Pentru monumentul definit al Latinitätii, edilul Emil A. Dandea a apelat la sculptorul loan Schmidt,42care a recurs la о copie a Monumentului Latinitätii de la Bucuresti, proiectänd totodatä §i un somptuos piedestal pentru ca statuia sä se integreze Tn arhitectura pietei Palatului Primäriei (ulterior Palatul Prefecturii din Tärgu Mure§). De executarea piedestalului s-а ocupat inginerul E. Metz. Statuia, Tmpreunä cu piedestalul, aveau dimensiunea de 3,30 m., pe piedestal fiind gravat urmätorul text: „LATINITÄTII - ORA§UL TÄRGU-MURE§ - 1924”.

Dezvelirea monumentului43 a avut loc Tntr-un cadru festiv, la 10 mai 1924. La ceremonie au luat parte mai multe oficialitäti locale printre care si primarul Emil A. Dandea care a rostit о mobilizatoare alocutiune44. Statuia a rämas Tn fata Primäriei din Tärgu Mure§ pänä Tn primele ore ale lunii septembrie 1940, datä la care copia a fost salvatä prin preocuparea generalului loan Georgescu - Pion45, fiind evacuatä §i transferatä Tn ora§ul Turda, pentru a supravietui perioadei de ocupatie a regimului hortist. Edilii din Turda au procedat prompt la amplasarea lucrärilor evacuate, integrändu-le Tn patrimoniul ora§ului, unde se aflä §\ acum. Actuala statuie din municipiul Tärgu Mure§ este о reproducere dupä statuia aflatä Tn Turda §i a fost dezvelitä la 30 noiembrie 1991.

Ibidem, Monumentele de for public din centrele ora§elor. Studiu de caz: creatiile sculptorului loan Schmidt- Faur, Tn: „Monumentul”,- Lucrärile celei de a Xl-a editii a Simpozionului National Monumentul - Traditie §i Viitor, la§i 2009, la§i, 2010, partea a 2-a, p. 463-507.

41 Ghid pentru vizitatorii municipiului Tärgu Mure§, cu un scurt istoric, 1936, editie oficialä; Tn continuare: Ghid...

42 La timpul respectiv artistul a realizat §i un basorelief redänd Lupoaica Capitolinä, lucrare aflatä Tn patrimoniul Arhivelor Nationale, Directia Judeteanä Mure§, expusä in cabinetul directorului.

43 Ghid... p. 6, 36, 38.

44 Fragment din aceastä alocutiune: [Monumentul] „simbolizeazä congtiinta latinitätii noastre care a contribuit mult la conservarea, pästrarea con§tiintei nationale a poporului román §i, prin urmare, la realizarea idealului nostru milenar... Dacé poporul román a avut pänä la Marea Unire con§tiinta latinitätii sale, cu atät mai mult ne insuflete§te astäzi trecutul nostru... §i cum ín trecut simbolul lupoaicei aläptänd pe Romulus §i Remus ne imbärbäta ín suferinte, amintindu-ne dreptatea cauzei noastre §i originea noasträ nobilä, - acum tot amintindu-ne aceastä origine §i calitätile neamului - acest simbol de bronz al latinitätii noastre va fi in ochii fiecärui cetätean §i simbolul puterii con§tiente a neamului romänesc, care a reintegrat Dacia, veche provincie a strämo§ilor säi, о administreazä cu generozitate, dreptate §i totodatä cu demnitate".

45 loan Pavel Georgescu-Pion (25 decembrie 1883, Zänoaga, jud. Romanati, azi Olt - 22 iunie 1956, Bucure§ti, cimitirul Bellu—Militär), studii §i carierä militarä, inclusiv didacticä. General de brigadä, pensionat in 1941, Tn 1942 avansat general de divizie in rezervä. Publicist. Tn conditiile politico-militare din anul 1939, generálul de divizie a fost deta§at de la Tärgu Mure§ pe granita de nord-vest, primind misiunea de a realize lucräri defensive care sä contribuie la apärarea teritoriului national. Analiza la fata locului i-a impus sä actioneze gospodäre§te pentru ridicarea moralului atät al localnicilor, cät §i al trupelor din subordine. Ca atare, a intreprins diverse lucräri cu caracter edilitar printre care §i plantarea de pe dealul Comja, care, prin pozitia dominantä in zona Seini, era vizibil de la circa 10 km. La momentul raptului, se afla la comanda Garnizoanei Militare din Tärgu Mure§. Bun cunoscätor al istoriei, intuind comportamentul trupelor hortiste a trecut operativ la salvarea prin evacuare, inclusiv a unor opere de artä, asiguränd operatiunile de transport spre noile locuri de predare (vezi §i: G. Bezviconi, op. cit., p. 138; „Universuf, Bucure§ti, 3 noiembrie 1939, p. 10; A.N.-D.A.N.I.C., fond M.C.A. D.A., inv. 819, dosar 65/1942, f. 17; Dumitru Botár, Fiii Romanatiului, Editura Lotus Co., Craiova, 1996.

263