Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvănene între cele Două Războaie Mondiale

Istorie

partizanatul préséi a fost pärta§. De о atentie deosebitä s-а bucurat8 lucrarea lui Oscar Han9.

Din multitudinea de initiative exemplificäm cu situatia de la Cluj, unde, sculptorul Octavian Bobletec,10 a realizat un proiect de monument Mihai Viteazul, Tn postura de desävär§ire a Unirii, lucrare care urma sä fie amplasatä Tn fata Teatrului National din Cluj11. Au trebuit sä treacä decenii bune ca intentia sä devinä realitate.

Semnificativä este odiseea anterioarei intentii de a aduce Tn fórul public un monument dedicat cinstirii lui Avram lancu. 12 Reluatä dupä 1920, a fost necesar sä cedeze, Tntr-un stadiu avansat de realizare, de cätre sculptorul loan C. Dimitriu Bärlad,13 pentru a räspunde celor preconizate de scara prioritätilor, care reclama concentrarea tuturor eforturilor materiale spre realizarea Catedralei

8 Tudor Vianu, Oscar Han, p. 26: macheta monumentului Mihail Eminescu pentru о piatä din Cluj, 1929; „Universur, Bucure§ti, anul 52, nr. 338, 8 decembrie 1935, p. 4; Ion Dragomir, Despre monumentul Eminescu la Cluj. Autorul, considera §i el cä lucrarea preconizatä ar fi de proastä calitate, §i ca atare, n-a fost admisä de juriu sä fie amplasatä Tn fata Universitätii. Este amintit cu acest prilej §i concursui pentru monumentul Avram lancu. Comitetul de initiativä era condus de episcopul Ivan.

9 Oscar Han (3 decembrie 1891, Bucure§ti -14 februarie 1976, Bucure§ti). Studii la §coala de Belle Arte din Bucure§ti, elev al lui D. Paciurea, sculptor monumentalist, debut Tn 1924, permanentä prezentä Tn expozitiile colective din tarä §i sträinätate, critic de artä, carierä didacticä universitarä. Inspirat de faptele cunoscute, ca participant la primul räzboi mondial, expune la la§i lucräri reflectänd situatiile träite. Realizeazä §i doneazä monumentul Pe aici nu se trece, amplasat la bifurcatia foselelor de la Ti§ita, längä Märä§e§ti. Participänd la concursurile pentru desemnarea realizatorului/realizatorilor monumentelor regilor Carol I §i Ferdinand I, juriul Ti acordä premiul I, dar nu §i comanda realizärii monumentelor. Lezat, a fäcut diverse demersuri §i a publicat virulente articole Tmpotriva unei asemenea Tncälcäri a eticii. Munca de mai bine de patru decenii s-а concretizat prin numeroase prezente ale iucrärilor sale Tn fórul public, Tn muzeele si colectiile de artä plasticä (vezi §i Oscar Han, Dälti §i pensule, Editura Minerva, Bucure§ti, 1970).

10 Octavian Bobletec (16 august 1898, Nazna, jud. Mure§ - 10 martié 1921, Cluj), pictor §i sculptor román (pentru amänunte ,vezi:Traian Du§a, Octavian Bobletec (Un artist uitat). Catalog. Comitetul pentru Culturä si Artä al Municipiului Tärgu Mure§, 1970, íntreprinderea Poligraficä, Tärgu Mure§)

1 Edificiul a fost construit, initial, pentru Teatrul National Maghiar. Lucrärile au Tnceput Tn 1904 ?i au fost finalizate Tn 1906, fiind executate de celebra firmä Helmer si Fellner, pe locul fostei piete de lemne a orasului. Clädirea fost inauguratä Tn ziua de 8 septembrie 1906. Tncepänd cu 1919, a adäpostit Teatrul National Roman, iar Teatrul Maghiar s-а mutat Tn clädirea de pe strada Emil Isac, aproape de Parcul Central si räul Somes, Tn care functioneazä si Tn prezent. Clädirea, care adäposteste atät Teatrul, cät si Opera Romänä, este construitä Tn Stil baroc-rococo, cu о capacitate de 1000 de locuri si trei ränduri de logie. Dupä Dictatul de la Viena, din 1940, Teatrul si Opera au fost evacuate la Timisoara, revenind la Cluj, Tn 1945. Denumirea sa actualä este Teatrul National „Lucián Blaga”.

12 Paul Abrudan, Istoria monumentului Avram lancu - Procesul cununei, Tn „Transilvania”, Sibiu, nr. 5, 1972, p. 59. Ibidem, Pentru un ...., la p. 110-112: referintä la preconizatul monument Avram lancu de la Cluj. Prioritare fiind dirijarea fondurilor pentru constructia catedralei B.O.R., a fost adoptatä mäsura ca lucrarea comandatä sculptorului loan C. Dimitriu-Bärlad, statuia ecvesträ §i basoreliefurile componente ale monumentului, sä fie preluate de cätre ora§ul Tärgu Mure§. Criza economicä a fost un alt factor determinant, problema putänd fi reluatä la 5 noiembrie 1933. Lucrarea, ca modelare, a fost terminatä Tn primele luni ale anului 1927. Componentele au fost turnate la Bucure§ti la firma V.V. Rä§canu. La 10 mai 1930 a avut loc dezvelirea la Tärgu Mure§. Discursurile ( vezi §i Virgiliu Z. Teodorescu, Informatii referitoare la activitatea sculptorului loan C. Dimitriu-Bärlad, Tn „Revista Muzeelor §i Monumentelor” - seria „Monumente Istorice §i de Artä”, Bucure§ti, anul XVIII, nr. 1, 1987, p. 52-62; parcurgerea documentelor din Arhivele Nationale, a celor detinute de familie cät §i presa timpului au evidentiat prestigioasa creatie a artistului plastic, azi eie onoränd fórul public, institutii muzeale, colectii particulare).

13 loan C. Dimitriu-Bärlad, la na§tere Demetriu (17 mai 1890, Bärlad - 23 septembrie 1964, Bucure§ti). Studii de artä plasticä la Bucure§ti, specializare la Paris, carierä didacticä §i artisticä. Participant la räzboiul de Tntregire a neamului, a cunoscut suferintele apärätorilor gliei strämo§e§ti, a modelat chipuri §i ipostaze umane. Tn perioada interbelicä a obtinut numeroase comenzi pentru executarea de monumente ale cinstirii eroilor. Permanent expozant, a fost Tn atentia criticilor dar §i a comanditarilor, raporturile cu ace§tia fiind caracterizate de probitatea profesionalä. Numeroase localitäti au Tn fórul public lucräri modelate de loan C. Dimitriu-Bärlad.

258