Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Milandolina Beatrice Dobozi: Sturcturi confesionale pe Valea Mureşului Superior (secolul al XIX-lea)

Marisia XXX-XXXI Structuri confesionale pe Valea Mure§ului Superior (secolul al XlX-lea) Milandolina Beatrice DOBOZI Structures confesionelles dans la Valée de Haute Mures ( en XIX-е siécle) Résumé Utilisand les répertoires (§ematismele) réformées et catholiques et les recensements officiels de l'époque, l'auteur propose la restauration du tableau religieux qui a marqué le territoire géographique d'entre les villages Dumbravioara, respectivement Toplita, de la Vallóé de Haute Mures, en ajoutant les villages de la vallóé de Gurghiu, situés en departement Mure§, au cours de la dix-neuviéme siécle. Sur la base des informations collectées ci-dessus, on est fait connu le nombre des paroisses de rite latin, respectivement catholiques et protestantes de Гorientation calviniste et luthérienne, en ajoutant quelques considérations sur la population juive qui résidait dans ces villes. On démontre avec éloquence que cette région était une Transylvanie pluriconfesionelle en miniature dans l'epoque rappelée, les roumains orthodoxes et grecs-catholiques représentant ici la pluspart dans le contexte demographiques du temps. ín contextui cercetärilor dedicate Bisericii §i §colii romäne§ti de pe Valea Mure§ului Superior1 am constatat cä imaginea de ansamblu a acestei proble­matic! nu poate fi conturatá fára a tine seama de existenta unor Biserici, respec­­tiv §coli apartinänd altor confesiuni, aläturi de care institutiile ecleziastice §i educationale ortodoxé §i greco-catolice §i-au Tmplinit misiunea. Drept urmare, о restituirea cát mai aproape de exhaustiv a istoriei acestor douä constructii insti­tutional romäne§ti din arealul geografic mentionat, necesitä о contextualizare in plan demografic confesional. Este ceea ce propunem Tn cele ce urmeazä. О constatare generalä ce se constituie Tn punct de pornire a analizei noas­­tre: teritoriul Tn discutie poate fi considerat о Transilvanie multiconfesionalä Tn miniatűré. Aläturi de cele douä Biserici romäne§ti, о altä Bisericä dominantä era cea Evanghelicä Reformatä. Suprapus partial spatiului jurisdictional arondat protopopiatelor romäne§ti, se gäsea organizat protopopiatul reformat al Gurghi­­ului.2 íncá din secolul al XVIII-lea, nu mai putin de 25 de a§ezäri de pe Valea Mure§ului Superior erau parohii §i filii reformate.3 Recensämäntul organizat de stat Tn Transilvania, la cumpäna deceniilor 3-4 ale veacului XIX conscrie Tn ace-1 Punctele de reper ale acestei regiuni le-am stabilit Tntre localitätile Dumbrävioara §i Toplita, la care se adaugä toate satele aflate pe Valea Gurghiului. 2 Tnceputurile acestui tract protopopesc sunt presupuse a fi undeva la sfär§it de veac XVI, inceput de secol XVII, dar nu se cunoafte momentul in care a primit denumirea de „al Gurghiului”. Practica re§edintelor mobile, Tn functie de locul unde rezida protopopul, se aplica §i in aceastä Bisericä. Tn 1804 „capitala" protopopiatului era la Pädureni, insä protopopi au fost §i preotii din Beica, Voivodeni, Gurghiu §i Aluni§ (secolul XVII), dar §i Petrilaca, Gorne§ti, Pädureni, Glodeni §i din nou Gurghiu (secolul XVIII); cf. §ematismul Episcopiei Evanghelice Reformate din Ardeal pe 1891 (Névkönyv az Erdélyi E. Ref. Egyhézkerólet számára 1891) (ín continuare §ematism Reformat...), p. Ili 3 Un document de la 1722 consemneazä comunitäti reformate ín urmätoarele sate: Aluni§, Apaiina, Beica, Breaza, Brincovene§ti, Dumbrävioara cu filia Singer, Filpi§u Maghiar, Glodeni, Gorne§ti, Gurghiu, lara, lernuteni, filia Onuca (parohia Ercea Mare), Päcureni cu filia Toldal, Pädureni cu filia Ilia, Peri§, Petrilaca , Reghinul Maghiar, Suseni, Toldal, Välenii de Mure§, Voivodeni. Din 1797, о parohie reformatä se organizeazä §i in Lunca Mure§ului. Cf. Idem 5 23

Next

/
Thumbnails
Contents