Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Eugen Man: Câteva edificii de interes comun în stilul naţional românesc la Tărgu-Mureş din perioada interbelică
Marisia XXX-XXXI 1928, ca urmare a interventiei lui Emil A. Dandea ca deputat, mai este alocatä suma de 2.133.000 lei, fatä de cei doar 600.000 lei dati de guvernarea nationaltäränistä. In anul 1934, tot la stäruinta lui Emil A. Dandea, ministrul aprobä suma de 2.500.000 lei de la stat. In fine, la 2 decembrie 1935 au loc festivitätile de inaugurare a „Cäminului de ucenici romäni, о pompoasä clädire §i fabuloasä realizare romäneascä, s-а Inceput in primävara anului 1924 cänd in fruntea municipiului acela§i neobosit, care este §i azi, Dl. E. Dandea”. 17 Clädirea se Tncadreazä Tn formele caracteristice stilului national romänesc, poate mai putin izbutit, insä pentru Tärgu-Mure§ constituind un pionierat. in totalitatea sa, la fatade, parterul este delimitat de restul nivelurilor superioare, printr-un bräu puternic profilat §i este marcat de golurile ce contin inträri §i ferestre-vitrine. Pästränd numärul de axe, etajele I §i II contin arcade Tnalte despärtite de pila§tri masivi, la etajul I ferestrele, tot arcuite, fiind cäte una mai largä, iar la etajul II Tngemänate. Etajul III are ferestre tripartite sau ingemänate, Tncheiate tot Tntr-un semicerc. Deasupra, printr-un joc de volume §i forme, se Tnaltä acoperi§ul clädirii, in pante repezi, spre fatada principalä dänd na§tere unui fronton triunghiular inalt §i cäte un fronton mai sound, cu deschidere mai mare, pe mijlocul celor douä aripi. Un releveu intocmit inainte de anul 1940, ne permite cunoa§terea structurii clädirii inainte de modificärile ulterior survenite. Este о clädire cu о zidärie masivä din cärämidä, cu grosimi de 110, 75 §i 60 cm la parter, §i de cäte 100, 60 §i 45 cm la nivelurile superioare. Functional, parterul era destinat birourilor, bucätäriei §i sälii de mese, vestiarelor, etajul I sälii de conferintä, bibliotecii, cancelariei, grupurilor sanitäre; etajele II §i II, in maré parte cuprind dormitoarele pentru elevi, sáli de clasä, vestiare, spälätorie etc., iar mansarda, pentru dormitoare §i camere pentru pedagogi. Urmätoarea clädire се о prezentäm este fosta Prefecturä a judetului Mure§, din Piata Victoriei nr. 3, in prezent Primäria Municipiului Tärgu-Mure§. Vechea clädire a Prefecturii din strada Bolyai nr. 5, realizatä in urmä cu aproape douä veacuri, nu mai corespundea, nici ca amplasament, fiind intr-o zonä care §i-a pierdut importanta civicä anterior avutä, nici ca spatiu, dar §i ca stare fizicä, dänd semne de degradare. De aceea incä inainte de Primul Räzboi Mondial, la 30 septembrie 1909, s-а propus construirea unui nou sediu, fiind lansat §i un concurs, in care proiectul lui Komor Marcell §i Jakab Dezső iese cä§tigätor, locul doi fiind ocupat de lucrarea lui Kós Károly §i Toroczkai Wigand Ede.18 Insä din cauza Primului Räzboi Mondia clädirea nu s-а mai realizat. Dupä douä decenii, din nou se invocä necesitatea construirii unui nou sediu administrativ pentru Prefecturä. Pentru realizarea acestuia, in primul ränd, se impunea asigurarea unui amplasament corespunzätor, care sä fie situat in noua zonä centralä a ora§ului. Prefecturä avea in proprietate un teren, situat Tn fosta stradä Regele Carol, actuala Köteles Sámuel, in prezent formänd Piata Unirii, la intersectia cu strada Artei. ín vederea deschiderii sträzii Artei (fostä strada Bucure§ti) §i prelungirea sträzii Köteles Sámuel (fostä strada Carol I) ora§ul oferä 308 mp, iar prefecturä 394 mp, schimbul fiind materializat prin pla-Ibidem, XII, 1 decembrie 1934, p.220-221 §i XII, nr. 23, din 1 decembrie 1935, p.150. 18 Schiffer Miksa, A marostordavármegyei székház tervpályázata (Proiectele de concurs ale sediului Prefecturii Judetului Mure§), ín Magyar építőművészet (Arta arhitecturii magyaré), Budapest, 1910, Vili, nr. 3, martié, p.18. 249
