Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Ioan Eugen Man: Câteva edificii de interes comun în stilul naţional românesc la Tărgu-Mureş din perioada interbelică

Marisia XXX-XXXI

säu devenind suportul tamburului. In partea superioara a tamburului sunt cele 16 ferestre, iar deasupra acestora se inaltä cupola formatä dintr-o jumätate de sferä. In diagonalele pätratului intern s-au amplasat patru cupole care sunt dezvoltate numai Tn interior, ce se reazemä pe patru pila§tri legati cu arcuri. in exterior s-au plasat cele patru turnuri-clopotnitä. Datoritä valorii sale arhitecturale, biserica a fost indusa Tn categoria monumentelor istorice §i de artä, Ia pozitia nr. 361, cod. MS-ll-m-B-15548, cu hramul „inältarea Domnului”, care este §i Ziua Eroilor.

Formele neo-bizantine sunt combinate cu unele referinte Tntälnite Tn arhitectura occidental, cum ar fi cupola centralä §i turnurile fatadei de vest, exprimänd caracterul locului, precum §i constituind un punct de Tntälnire a Orientului cu Occidentul. Cu exceptia fatadei principale, de vest, celelalte trei laturi sunt identice ca forma §i continut de elemente decorative, fiecare fiind dominatä de frontonul puternic arcuit §i de terminable poligonale ale absidelor laterale §i altarului. Pe fiecare latura a bisericii, compozitia centralä este Tncadratä de cate douä turnuri de coit, Tn totalitatea lor identice. Toatä suprafata acoperi§urilor, a cupolei centrale §i cupoletelor, au fost Tnvelite cu tablä de cupru pentru о mai bunä izolare.

Decorul interior cuprinde lucräri de plastica de pe partea superioara §i inferioarä a stälpilor de sustinere, precum §i iconostasul. Cele 28 coloane sunt de facturä bizantinä, cu motive vegetale sau geometrice. Pe un capitel dinspre tinda femeilor este Tncrustat numele me§terului fäuritor: „Végh Iosif. Sculptat Tn lemn §i Tmpodobit cu motive florale iconostasul constituie principala lucrare plastica, Tn totalitatea sa cuprinzänd forme arhitecturale bräncovene§ti. Decoratia sculpturii se prezintä sub un aspect exuberant, elemente componente avänd о mare varietate, cu panouri, frize, colonete, timpane etc., Tn totalitatea lor constituind о forma arhitecturalä unitarä. Recent, Tn anul 2009, am gäsit un dosar ce cuprinde acte privitoare la demersurile pentru realizarea picturii la bisericä.12 Pictorul D. Bräescu din Bucure§ti, ca un prim participant la concurs, T§i prezintä oferta pentru realizarea unei picturi Tn frescä, Tn Stil bizantin. Lucrarea arfi durat timp de 2 ani §\ jumätate §i ar fi costat 3.500.000 lei. Dosarul cuprinde §i ofertele altor patru pictori. Pictorul D. Belizarie prezintä §i el oferta, ca dupä un timp, la 6 aprilie 1937, se adreseazä protopopului §tefan Rusu, solicitänd hotärärea luatä. La aceastä solicitare protopopul comunicä urmätoarele: „Cu multä pärere de räu Vä aduc la cuno§tintä cä nu vi s-а fncredintat Dumneavoasträ pictura Iconostasului de la bisericä noasträ”, arätänd cä Tn §edinta din „5 iunie a.c. a hotärät ca pictura sä deie D-lui profesor pictor Simionescu din Lugoj”, cu mentiunea cä acesta a pictat §i biserica greco-catolicä din ora§.13 Alti pictori ofertanti au fost Emil Ivänescu §i Arutin Avakian, ambii din Bucure§ti §i Nicolae Brana din Cluj. Pictura initials la cupolä a fost realizatä de Aurel Ciupe (1900-1988). Tntre anii 1978-1986 este realizatä pictura interioarä actualä, de cätre pictorul Nicolae Stoica §i cätiva tineri ca, la 11 noiembrie 1990, lucrarea sä fie sfintitä de Prea Fericitul Pärinte Teoctist.

12„Oferta pentru lucrärile de picturä „al fresco” ce urmeazä a se face in biserica-catedralä „Romano Ortodoxé” din Tärgu Mure§. D. Bräescu”, ín Arhiva Parohiei Ortodoxé Romane nr. 5 Mure§eni, din Tärgu- Mure§.

13 Ibidem, filele 17-18.

247