Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Eugen Man: Câteva edificii de interes comun în stilul naţional românesc la Tărgu-Mureş din perioada interbelică
Istorie Este perioada cänd, Tndeosebi dupä modelul francez §i in Romania se incearcä crearea unui stíl national, aid situatia politicä fiind diferitä fatä de cea a altor täri, in care, la fel, se creeazä stiluri nationale ín arhitecturä. Este perioada cänd „Románia era deja un stat independent, chiar dacä foarte curänd §i пи aspira la afirmarea unei specificitäti culturale in cadrul unui mare imperiu, a§a cum se intämplä in Ungaria, Polonia sau Finlanda. De aceea, stílül national in arhitecturä пи apare ca о reactie la un model cultural dominant, in interesül pentru vernacular nu reflectä aparitia fatä de <marea artä> promovatä de academiile de artä. De asemenea, nu se simte nevoia mitologizärii unei anumite regiuni, ai cärei locuitori ar fi pästrat о identitate nationalä mai autenticä §i ale cäror productii artistice sä constitute bazele pe care sä se elaboreze un stil national, a§a cum arhitectii maghiari se inspirä din arhitecturä secuilor din Transilvania, sau cei finlandezi din lumea ruralä a Kareliei. ’3 Creator al stilului national romänesc §i unul dintre cei mai prolifici arhitecti, Petre Antonescu, tot ce a gändit el ín arhitecturä romäneascä, poartä viziunea urbanä europeanä. El a päräsit haina arhitectilor de piaträ surä §i a ímbrácat haina albä a traditiilor säte§ti ale romänilor, färä a imita formele bizantine monumentale, cum s-а intämplat la mai multi autori, §i nici nu a apelat la forme sträine, päräsind formele de tip Beaux-Arts. Arhitecturä oglinde§te sufletul unui popor, iar in sufletul poporului se räsfränge trecutul, adicä о parte din sufletul strämo§ilor säi, §i anume mo§tenirea culturalä. §tim cä aceastä mo§tenire nu se pierde, ea putänd avea uneori un proces de insträinare, alteori de adormire, ca din nou sä se de§tepte. Legat de acest aspect remarcäm dualitatea occident-orient a poporului román, latin ca origine §i ortodox ca religie, fiind singurul popor latin de credintä ortodoxä din lume. Vorbind de specificul romänesc, titulatura trebuie sä о intrebuintäm cu prudentä. Important este sä §tim ce vrem decät sä ne incäntäm cu particularitäti iluzorii. Dacä stäm §i ne gändim, bisericile de lemn din Transilvania, ca arhitecturä täräneascä, rämäne una din expresiile cele mai vii ale geniului constructiv romänesc, poate mai mult decät cei intälnit la bisericile voievodale. Arhitecturä täräneascä a avut in Transilvania о artä religioasä, ea exprimänd unitatea acestui neam, nu arareori constituind un punct de inspiratie a arhitectilor din perioada interbelicä. Este, deci, perioada cänd con§tiinta romäneascä a marelui public pare a se fi trezit, cänd continuitatea artei traditionale, adaptatä nevoilor prezentului, asigurá formarea unei civilizatii proprii, originalä, creänd un patrimoniu national. In perioada interbelicä arhitecturä romäneascä a reluat acél program, färä insträinarea infäti§ärii tärii, dezvoltänd mai departe premisele date de arhitecturä täräneascä, adoptändu-le pänä la monumental. Este perioada cänd stilul national romänesc se oficializeazä, devenind о marcä a Romäniei Mari Acest curent artistic romänesc pätrunde ín Transilvania doar dupä Marea Unire de la 1918, in primul ränd prin construirea a numeroase edificii de interes comun, precum sedii administrative, bänci, biserici etc. Un program aparte de adoptare pe scarä nationalä a stilului national, considerat ca adecvat, este reprezentat de unitätile §colare, foarte numeroase, din care cauzä ín cele mai multe situatii clädirile prezintä forme estetice modeste. La Tärgu-Mure§, acest 3 ín Arhitecturä §i proiect national Stitul National Romänesc, Bucure§ti, 2010, p.9. ! 244
