Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Virgil Pană: Consideraţii privind patrimoniul imobil al oraşelor transilvănene în primul deceniu după Marea Unire. Situaţia oraşului Tărgu-Mureş
Istorie rare Tmpotriva inundatiilor provocate de ráül Mure§, Tnfiintarea pietelor dislocate ín scopul tärgului zilnic §i al celor de tara, a diferitelor editicii publice, respectiv §coli, cinematograf, teatru, locuri de agrement etc. Daca, din punct de vedere social, legea avusese о importantä demnä de remarcat Tn opera de nivelare a stratificärii sociale, Tn spiritui reformator de dupä räzboi, Tn ceea ce prive§te situatia ora§elor, punerea ei Tn aplicare s-а fäcut cu ignorarea propriilor principii §i scopuri, fapt ce a provocat amänarea, pentru multä vreme, a satisfacerii intereselor economice, sociale §i culturale ale acestora. Terenurile extravilane expropriate fuseserä achizitionate prin exproprieri administrative, Tn urma sistematizärii anumitor párti din ora§, prin dificile proceduri §i cu cheltuieli foarte mari §i pästrate cu adeväratä evlavie pentru a fi edificate. In 1920, de pildä, Tn vederea introducerii gazului metán, municipiul Tärgu- Mure§ cumpärase, Tn apropierea imediatä a ora§ului, un teren de circa 45 de iugäre, Tn scopul Tnfiintärii unui cartier de fabrici. Cu toate cä contractui de vänzare-cumpärare fusese avizat pozitiv de cätre autoritäre Tn drept de la vremea respectivä, cei care au aplicat Legea Reformei Agrare l-au expropriat pentru a-l Tmproprietäri Tn interese cu totul secundare. Un alt exemplu, l-а constituit terenul pe care municipiul l-а avut Tn lungul tärmului stäng al Mure§ului, Tn partea dinspre ora§, destinat unui dig de apärare Tmpotriva inundatiilor care puteau puné Tn pericol §i uzina de apä. Dupä ce a fost expropriat, a fost dat Tn folosintä Tnchisorii pentru grädini de zarzavat, dar, Tn scurt timp, s-а observat cä, Tn loc sä fie folosit conform scopului §i necesitätilor pentru care fusese destinat, acesta devenise carierä de pietri§, dar nu pentru Tnchisoare. In urma numeroaselor memorii privind exproprierea §i Tmproprietärirea terenurilor extravilane, Tnaintate de cätre ora§e autoritätilor Tn drept, acestea au sesizat pericolele care Tmpiedicau evolutia edilitarä a comunelor urbane §i au dispus, prin ordinul circular din 2 martié 1923, emis de Ministerul Agriculturii §i Domeniilor, ca, Tn raza de 5 km pentru órajele mari (cum era §i cazul ora§ului Tärgu-Mure§) §i de 2 km pentru ora§ele mici, terenurile extravilane expropriate sä nu fie Tmproprietärite Tn scop economic, acestea rämänänd rezerve de stat Tn scop de utilitate publicä, pentru a satisface Tn mod echitabil interesele generale orä§ene§ti, conform importantei lor4. in scurt timp, Tnsä, terenurile au fost puse la dispozitia garnizoanelor militare, cu destinatie temporarä sau definitivä, drept grädini de zarzavat, poligoane de trägere sau cämpuri de instructie militarä, depozite etc. Ín felül acesta, rezerva de stat din jurul municipiului Tärgu-Mure§, cu exceptia unui teren pentru circa 1200 locuri de casä, avea ca destinatie: un poligon de trägere (19 iugäre), un depozit de lemne §i furaje (2 iugäre), un teren de instructie pentru Regimentül 82 Infanterie (37 de iugäre), un alt teren de instructie pentru infanterie (84 de iugäre), iar 32 de iugäre fuseserä arendate unei cooperative. Prin urmare, garnizoana din Tärgu-Mure§ avea la dispozitie 121 iugäre teren de instructie, Tn situatia Tn care aceastä forrná de pregätire militarä se fäcea pe hotarele comunelor din jur, iar Tn ora§ toate cimitirele erau arhipline. 4 “Un ordin Jmbucurätor- ii anunta primarul Dandea pe membrii Comitetului Administrativ- ne-а venit de la Min. de Domenii. Anume, in urma repetitelor interventii §i memorii, Ministerul a fixát cä este interzisä exproprierea pentru alte scopuri ca dezvoltarea ora§ului, in о razä de 5 km dela ora§, deci apelurile noastre contra exproprierilor trebuie sä fie luate in considerare”. (“Ora§ul”, 15 septembrie 1923, p. 160j. 222
