Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Adela Herban: Aşezăminte şi societăţi de cultură hunedorene cu activitate în perioada interbelică
Istorie fice §i rezolvau probleme de matematicä. Organizau de asemenea, concursuri cu premii13. La ínceputul anului 1934, profesorul de fizicä §i chimie, Edmond Felszeghy, precum §i cel de matematicä Mihály Elemer, au pus in cadrul liceului ,,Decebal” bazele Societätii §tiintifice ,,Petre РопГ. Problemele abordate Tn cadrul societätii erau unele de fizicä, chimie §i matematicä. Nu erau läsate, pe ultimul loc, nici lucrärile de laborator. Profesorii T§i puneau toatä speranta Tn dezvoltarea spiritului de cercetare §i formarea deprinderilor §tiintifice ale elevilor14. Aviatia era un alt sector Tndrägit de elevi. A.R.P.A. a Tnfiintat Tn anul 1928 Tn rändul elevilor de la Liceului ,,Decebal” cercul de aeromodelism ,,Elicea,” condus de profesorul Nicolae Dragomir. La interval de cätiva ani, aceastä grupare a fost reorganizatä Tn cadrul Societätii §tiintifice ,,Petre Poni”, preständ о activitate rodnicä. ín cadrul societätii au fost construite multe planoare §i propulsoare. Unele din acestea au fost prezentate Tn 1935/1936, Ia concursui de planoare §i avioane cu motor Tn miniaturä, ce s-а desfä§urat Ia Bra§ov. Doi elevi ai liceului, respectiv Brändu§a Emil §i Kosma Ladislau, au fost premiati cu locul 1. Acela§i loc l-au obtinut Kosma Ladislau §i Boldura Cornel la manifestarea de la Bra§ov §i Bucure§ti, din 1938-1939. Importanta de care acest cerc se bucura pe plan national reiese din comunicatul dat de F.A.R.R.,publicat Tn principalele ziare din Romania: ,,Cercul,,Elicea” al Liceului ,,Decebal” detine ín mod indiscutabil intäietatea pe tarä in construirea propulsoarelor.” Activitatea intensä desfä§uratä precum §i calitatea §i ingenuitatea creatilor acestor minunati elevi le-au adus nenumärate premii §i Tn anii urmätori. Din päcate, activitatea a Tncetat Tn anii räzboiului15. Cat prive§te partea artisticä prestatä de elevii Liceului „Decebal”, ace§tia au stat tot timpul pe locul I. Sub conducerea profesorului I. Ignaton16 la doi ani 13 Ibidem. 14 Ibidem. 15 Ibidem. 16 S-а näscut la 1 septembrie 1888 in localitatea Ormindea din judetul Hunedoara. Talentat §i iubitor al muzicii Tncä din copilärie, - har mo§tenit de la tatái säu, invätätorul I. Ignaton - dupä terminarea §colii primäre §i a gimnaziului din Brad §i Tn urma obtinerii unei burse din fondul „Avram láncú” al Astrei, a trecut la Liceul romänesc „Andrei §aguna” din Bra§ov. Tinern sä mentionäm cä l-а avut profesor pe renumitul Gheorghe Dima, ajuns dupä Marea Unire, director al Conservatorului de muzicä din Cluj. Ca elev de liceu, tanárul Ignaton a fäcut parte din corul Reuniunii de muzicä. Cu aceasta §i sub baghete lui Gheorghe Dima au dat spectacol pe scena Ateneului Roman, cät despre cele sustinute la Bra§ov, acestea au fost nenumärate. La värsta de 18 ani a alcätuit §i instruit primul cor mixt, ín satui säu natal, cu care a repurtat succese deosebite, fiind remarcat §i elogiat de cätre inspectorul general al invätämäntului regional din vremea aceea, care l-а Tndemnat sä-§i perfectioneze talentul §i pregätirea muzicalä. Dupä absolvirea liceului, Ion Ignaton s-а inseris la Academia de teologie din Sibiu, pe care a absolvit-o in anul 1912. Tn Seminarul sibian, studiul muzicii l-а continuat cu profesorii d. Cuntan §i Timotei Popovici. In acelafi timp a fäcut parte din corul Reuniunii de muzicä, sub conducerea maestrului L. Tempea. Tn intervalul 1911-1913, a fost dirijorul corului mixt al Reuniunii meseria§ilor romäni din Sibiu, activänd aläturi de vajnicul pre§edinte de atunci - Victor Torda§ianu - §i dänd mai multe concede in ora§. Pe Ignaton il gäsim aläturi de főstül säu profesor Timotei Popovici, la culegerea §i valorificarea unui mänunchi de melodii populare din Rä§inari, apärut in monográfia acestei a§ezäri din apropierea Sibiului. Dupä absolvirea Teologiei, I. Ignaton §i-a intemeiat о familie prin cäsätoria cu Teodora Antonescu din Säli§te. Tn anii Primului Räzboi Mondial il gäsim cu gradul de cäpitan la Spitalul militar din Bistrita (1919), de unde a trecut la Spitalul militar din Cluj. Mai tärziu a fost trimis pe fronturile din Polonia, Rusia §i Italia. Toatä viata, Ignaton §i-a dedicat-o perfectionärii artei muzicale. A audiat cursurile de teorie -solfegii, armonie §i contrapunct- ajungänd sä stäpäneascä multe din secretele acestei arte, in general §i cele ale muzicii populare, in special. О dovedesc examenul de specialitate, sustinut cu nota 10, in anul 1920, in urma cursurilor organizate de Universitatea din Cluj. Tn anul 1919 se va stabili la Deva, fiind numit profesor de muzicä la Liceul teoretic de bäieti. Activitatea lui va fi 214
