Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Cornel Contantin Ilie: Teatrul Naţional din Cluj în perioada interbelică
Marisia XXX-XXXI Teatrul National din Cluj Tn perioada interbelicä Cornel Constantin I LI E Cluj National Theatre in the interwar period Abstract The most important theatrical institution in Transylvania, Cluj National Theatre had a rich activity in the interwar period. Through its work, the Theater was a real hotbed of culture, not only in Cluj-Napoca, but in Transylvania and even in other Romanian provinces. Since 1919, when the first reprezentation in Romanian language took place, until 1940 when the institution moved to Timi§ora, Cluj National Theatre has hosted performances of great value and spectators witnessed exceptional theatrical interpretations. La 14 mai 1919, la insistentele lui Tiberiu Brediceanu, teatrul din Cluj va fi preluat de Consiliul Dirigent Roman, reprezentat prin Onisifor Ghibu, secretar general pentru resortul Instructiunii §i Artelor. ín aceea§i zi, Teatrul National §i-a deschis portile, odatä cu prima reprezentatie ín limba romána cänd, arti§tii Teatrului National din Bucure§ti, affati ín turneu prin Transilvania, s-au oprit §i la Cluj. A tost prezentatä piesa „Poemul Unirii” de Zaharia Bärsan, cel care avea sä fie instalat la conducerea institutiei, incepänd cu 14 septembrie 1919. Inaugurarea oficialá a teatrului se face pe 1 decembrie 1919, fiind prezentate Tn fata unui public entuziast, „Poemul Unirii” §i „Se face ziuä”, ambele de Zaharia Bärsan1. Stagiunea debuta a doua zi, cu spectacolul „Ovidiu” de Vasile Alecsandri. Greutätile inerente Tnceputului n-au permis teatrului sä aibä ín primii ani о activitate foarte bogatä. ín prima stagiune s-au tinut 81 de spectacole, punänduse in scenä 15 piese; un repertoriu variat in care §i-au fäcut loc drame, comedii, localizäri, melodrame2. Dintre actori, se fac remarcati incä din prima stagiune, I. Stänescu - Papa, Neamtu - Ottonel, Mihäilescu - Bräila, N. Dimitriu. ín stagiunea a doua s-au jucat 27 de piese, punändu-se accentul pe ceea ce pläcea cél mai mult publicului: comediile3. De un mare succes s-au bucurat „O noapte furtunoasä” de I.L. Caragiale §i „Hangita” de Goldoni, in cea din urmä Olimpia Bärsan avänd о interpretare de exceptie. in anii urmätori se incearcä §i „altceva”. Astfel, se pun in scenä: „Azilul de noapte” al lui Gorki, „Romantio§ii” lui Rostand sau „Pescäru§ul” lui Cehov4. in stagiunea 1922 - 1923 conducerea teatrului decide punerea in scenä a douä dintre operele lui William Shakespeare: „Hamlet” §i „Visul unei nopti de varä”. De§i au fost bine primite de public, acesta continua sä reactioneze mai bine la comedii5. in timp ce piesele „Marelui Will” ating cäte cinci reprezentatii, farsa „Extemporalul” de Sturm se joacä de 12 ori6. Nici punerea in scenä a pieselor lui Henrik Ibsen nu aduce un numär prea mare de spectatori: „Un du§man al 1 Ion Breazu, Teatrul National din Cluj, ín „Boabe de Gräu”, an 111/1933, p. 32 2 Amintim dintre piesele jucate: „O scrisoare pierdutä” (I.L. Caragiale), „Rázván §i Vidra” (B.P. Hasdeu), „Doctorul färä voie” §i „Avarul” (Moliere), „Revizorul” (Gogol), „Institutorii” (Otto Ernst). 3 Din 21 de premiere, 13 au fost comedii. 41. Breazu, op.cit., p. 33 5 in stagiunea 1923 - 1924 se pun ín scenä alte douä piese ale lui Shakespeare: „Nevestele vesele din Windsor” §i „Shylock”. 61. Breazu, op.cit., p. 33 203
