Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ionela Simona Mircea: O cercetare a anilor '30. Marian Sasu, revizor şcolar, despre învăţămăntul primar din judeţul Alba între anii 1919-1930
Marisia XXX-XXXI §colii de aplicatie de pe längä §coala normalä greco-catolicä de bäieti de cätre Tnvätätorul Valér lozon. In Blaj, ín afara acestor §coli, au mai functionat un liceu romänesc cu 8 clase, о §coala medie de fete §i о academie teologicä, toate cu caracter confesional greco-catolic. Pänä Tn 1925, Oena Sibiului a apartinut judetului Alba. Comunä urbanä cu 4142 locuitori Tnregistrati Tn 1921, a dispus de 3 §coli primäre §i о grädinitä de copii. Dintre acestea, grädinitä, Tncepänd cu 1918, nu a mai functionat deoarece educatoarea s-а transferat. Lipsa unui cadru didactic a Tmpiedicat §i functionarea §colii primäre románé ortodoxé, de§i aceasta avea un sediu, о clädie din piaträ, Tn stare bunä, cu о salä de clasä §i chiar о locuintä pentru Tnvätätor. La §coala primarä de stat personalul didactic era format din Moise Szabó (director), Ludovic Bodó, Etelca Kovácsy, Elisabeta Bölcskévy, Olga Herepei. Dupä preluarea ei de cätre romäni, Tn iarna anului 1918-1919, Tn colectivul de cadre didactice al §colii au intrat §i Tnvätätorii romäni: Ghedeon Hente§ (director), Andrei Ciovica §i Parascheva Mu§a°1. §coala primarä romänä ortodoxä din Оспа Superioarä avea un local din piaträ Tn stare foarte bunä, 3 sáli de clasä §i locuintä formatä din 4 camere pentru Tnvätätorul Savu Radu, cäsätorit, cu 4 copii. Cercetänd Registrul evidentei §colilor primäre urbane §i rurale §i personalul didactic ce a functionat in perioada 1 septembrie 1919 - 1 septembrie 1931, se constatä cä, Tn perioada vizatä, §colile primäre ale comunelor urbane din judetul Alba, preluate de cätre romäni, au continuat sä functioneze Tn marea lor majoritate51 52, personalul didactic Tncadrat fiind Tn majoritate calificat §i titularizat, cu vechime Tn Tnvätämänt §i cu cel putin 2 gradatii. Putinii suplinitori, §i ace§tia Tnsä cu pregätirea cerutä, absolventi de §coalä normalä cu diplomä de capacitate, au fost Tncadrati ’’provizorir pe posturile detinute de dascäli numiti inspectori §colari. Remuneratiile cuprindeau un salariu de bazä, un spor de gradatie, о sumä pentru chirie §i erau calculate §i stabilite ca sumä lunarä §i ca venit anual. Salariile dascälilor erau asigurate de stat, iar construirea §i Tntretinerea §colilor erau asigurate de cätre comune prin comitetele §colare. ín Registru, poate fi constatatä, de asemenea, mi§carea de personal Tn §colile judetului Alba Tn perioada 1919-1930, Tncadrärile, transferurile, deta§ärile, pensionärile, Tn general schimbärile de situatie din §coli Tn legäturä cu personalul didactic. Tot Tn Registru apar si date legate de "pedepsele” a plicate dascälilor, pentru diverse abated disciplinare53. $colile erau de stat §i confesionale. In cadrul §colilor primäre de stat limba de predare era limba romänä. Din ordinul Ministerului Instructiunii Publice au fost mentinute §colile primäre pentru cei de altä nationalste decät cea romänä, cu limba de predare a populatiei respective, Tn aceea§i proportie, ca §i Tn comunele romäne§ti, singurul amendament fiind acéla al impunerii ca obligatorie, Tn limitele unui anume numär de ore stabilit prin lege, a Tnvätärii, de cätre elevii acestor §coli, a limbii romäne. ín cadrul §colilor romano-catolice, luterane, unita-51 Marian Sasu, op. cit., p. 68. 52Cauza pentru care au existat cäteva §coli care §i-au Tncetat activitatea dupä 1918 in comunele urbane ale judetului Alba a fost, pe de о parte, lipsa personalului didactic calificat, perioada fiind marcatä de о puternicä mi§care a acestui personal la nivel national, iar pe de alta, comasärii unor §coli. 53De exemplu, neíntocmirea la termen, de cätre directorul de §coalä a recensämäntului anual al copiilor pe nivel de pregätire. 199
