Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ionela Simona Mircea: O cercetare a anilor '30. Marian Sasu, revizor şcolar, despre învăţămăntul primar din judeţul Alba între anii 1919-1930
Marisia XXX-XXXI alte nationalitäti. 104179 erau ortodoc§i, 64798 greco -catolici, 7219 romano catolici, 26843 reformati, 3346 mozaici, 5980 luterani, 751 mahomedani, ceilalti de alte confesiuni. Majoritatea aveau ca ocupatie agricultura (91042), peste 7000 erau meseria§i, 1136 se ocupau cu negotul, 111 erau industrial, 3456 functional publici, 12766 muncitori, 5207 servitori, 3316 alte ocupatiuni, 79160 fára ocupatie10. Interesül pentru prezentarea acestor date statistice se explica, in cazul acestei cercetäri, prin dorinta inspectorului §colar Marian Sasu de a oferi informatii concrete despre Tnvätämäntul din judet raportate la structura sa etnicä, confesionalä §i teritorialä, cu atät mai mult cu cät, pänä Tn 1919, Tn rapoartele existente la revizoratul §colar unguresc nu existau prea multe amänunte despre §colile primäre romäne§ti, ridicate, Tnzestrate §i Tntretinute de comunele biserice§ti ortodoxé §i greco-catolice. Conform Raportului inspectorului §colar maghiar Albert Barcsay, prezentat comisiei administrative a judetului Alba la 5 august 191811, la cele 253 §coli primäre din judet activau 371 cadre didactice repartizate astfel: la 54 §coli primäre T§i desfä§urau activitatea 137 Tnvätätori, la о §coalä comunalä, un Tnvätätor, la 8 §coli romano-catolice, 13 Tnvätätori, la 80 de §coli greco-catolice, 89 Tnvätätori, la 87 de §coli ortodoxé, 98 de Tnvätätori, la 7 §coli reformate, 10 Tnvätätori, la 13 §coli evanghelice, 18 Tnvätätori, la о §coalä unitarianä, 1 Tnvätätor, la о §coalä evreiascä, 1 Tnvätätor, la о §coalä particular (a Reuniunii femeilor románé din Abrud), 2 Tnvätätoare. In §colile primäre de stat, precum §i Tn §colile primäre romano-catolice, reformate, unitariene §i evreie§ti, limba de predare era limba maghiarä; Ia §coala comunalä, Ia §colile greco-catolice, ortodoxé §i Ia cea a Reuniunii, limba de predare era limba romänä; Ia §coala luteranä, limba de predare era limba germáné. Albert Barcsay sublinia, Tn raportul säu, cä, Tn cadrul §colilor nemaghiare, predarea limbii maghiare läsa de dórit. In acela§i raport se subliniazä cä Tn judetul Alba, Tn 1918, existau 5 §coli civile de stat §i 2 confesionale, dintre acestea 3 fiind de bäieti §i 4 de fete. La aceste §coli limba de predare era limba maghiarä cu exceptia §colii grecocatolice a cärei limbä de predare era limba romänä. ín cadrul acestor §coli functionau 34 de cadre didactice. Totu§i, de subventie de stat beneficiau doar cele 4 cälugärite de la §coala civilä romano-catolicá din Álba lulia. Sunt mentionate ,Tn raport, douä §coli normale, una reformatä Tn Aiud Tn legäturä cu colegiul Bethlen, cu predare Tn limba maghiarä, §i una la Blaj, greco-catolicá, cu predare Tn limba romänä, amändouä aceste §coli dispunänd §i de un internat §i de о §coalä de aplicatie cu cäte §ase clase primäre. Cu exceptia §colii primäre greco-catolice din Teiu§ §i a §colii primäre de fete, sustinutä de Reuniunea femeilor románé din Abrud, toate celelalte §coli confesionale romäne§ti erau mixte. íntre §colile de la ora§e §i cele de la sate nu era nici о deosebire de esentä nici Tn ce prive§te programa studiilor, nici calificarea12, numirea13 §i leafa Tnvätätorilor14. Invätätorii de la ora§ primeau doar о in-10 Marian Sasu, op. cit, p. 8-9. (vezi Serviciul Judetean Alba al Arhivelor Nationale, Fondul: Prefecture judetului Alba, dosar 95). 11 Marian Sasu, op. cit., p. 25-29. 12 Absolvirea §colii normale cu examenul de capacitate sustinut oferea posibilitatea obtinerii unui post de titular, dupä 3 ani de stagiaturä §i promovarea unui examen Tnvätätorul fiind definitivat pe post. Ca stagiari 193
