Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Gabriela Ana Juan: Şcoala şi comunităţe urbane din Banatul Montan în perioada interbelică
Istorie cronicä, salariile acestora fiind derizorii, Tn Clisura de Sus acestea fiind de 100 coroane, cät „pretul unei cane mici pentru beut apä”, ín timp de о perecbe de boi costa Tntre 30.000 §i 40.000 de coroane.2 Incepänd din toamna anului 1919 §colile din acest areal, supuse peste un deceniu legislatiei maghiare, §i-au reluat cursurile ca §coli romäne§ti. Aceasta a impus,firesc, modificarea structurii corpului profesoral, ceea ce s-а realizat treptat §i cu oarecare greutäti. Este, spre exemplu, cazul §colii din Or§ova, unde о serie de profesori au plecat, la Tnceputul anului 1919, spre locurile lor de ba§tinä sau §coli din téri central-europene, ín locul lor venind oameni ai locului, cum a fost profesorul Daniil Laitin, fost elev al gimnaziului din Or§ova, care dupä terminarea Institutului pedagogic din Budapesta a trebuit sä profeseze undeva ín Ungaria de sud-vest, spre granita cu Austria, dar a revenit odatä cu dezmembrarea Imperiului austro-ungar pe meleagurile natale, Ia Or§ova, fiind apoi unul dintre cei mai cunoscuti dascäli ai locului, cu implicatii §i Tn viata politico-socialä a urbei §i zonei3. Rämänänd ín contextui §colilor din comuna-urbe din sud-estu! Banatului, aid din cauza ocupatiei sárbe din Banat §i, partial, a celei franceze de pänä ín iunie 1919, §colile nu au functionat decát din toamna anului 1919. Astfel ca aid invätämäntul primär a fost asigurat de §coala primarä urbanä de stat a Regiunii Romane Or§ova condusä de V. Bälänescu, avänd ín anul §colar 1920-1921 inscri§i ín cele patru clase ale sale, 134 elevi4, dar avänd §i о sectie germanä5, ace§ti etnici, care fuseserä majoritari incepänd cu deceniul opt al secolului al XlX-lea aici, rämänänd §i-n continuare íntr-un numär foarte mare. Paralei, in cartierul gärii al localitätii, fiinta §coala primarä CFR, in anii 1919-1920 fiind ínseriéi aici 101 elevi6, in anii urmätori numärul acestora diminuändu-se insä. О situatie similarä a avut-o §coala medie (civilä) de stat, care, abia incepänd cu anul §colar 1919-1920 §i-a inceput activitatea ca §coalä romäneascä7, dar numai pentru bäieti, elevele fiind insuficiente. Astfel cä in toamna anului 1919 cursurile acestei §coli au inceput cu 80 de elevi, in anul urmätor el incepänd cu 180 de elevi; §i la §coala de fete, in toamna lui 1920, cursurile au inceput cu 41 de eleve.8 Schimbärile de cadre, la care am fäcut deja referire mai sus, au fost mari in primul an §colar §i au continuat, astfel cä §i in §colar 1920-1921 cursurile §colii au inceput abia pe 29 septembrie deoarece „§coala пи a avut efectivul necesar de profesori’9 transferäri fäcändu-se §i-n cursul anului §colar. Mai mult chiar schimbärile pe catedre, transferärile a continuat iar titularizärile au intärziat sä se faeä ceea ce „in nici un caz nu a fost in favorul invätämäntului”10 2 Alexandru Moisi, Monográfia Clisurii, Tipográfia Weiss, Oravita, 1938, p.52. 3 Constantin Juan-Petroi, Profesorul de istorie Daniil Laitin, in „§coala Mehedintiului”, X-Xl, Drobeta Turnu Severin, 1983, p.144-145. 4 Arhivele Nationale Directia Judeteanä Cara§-Severin, fond §coala Primarä Mixtä Or§ova, dos.1, f,1 §i urm. 5 Ibidem, dos. 1, f.36 §i 137. 6 Ibidem, fond §coala Primarä Mixtä CFR Or§ova, ds.25, f.1 §i 45. 7 Anuarul §coalei medii (civile) de bäieti §i fete a statului din Or§ova, anul §coiar 1923-1924, T. Severin, „Ramuri" S.A., 1925, p.13. 8 Anuarul §coalei medii (civile) de bäieti §i fete a statului din Or§ova, anul §colar 1921-1922, Or§ova, Tipográfia Ferdinand Tillmann, 1922, p.5. Anuarul §coalei medii (civile) de bäieti a statului din Or§ova, anul §colar 1920-1921, Orfova, Tip. Ferdinand Tillmann, 1921, p.6. 10 Anuarul §coaiei medii... Or§ova, 1921-1922, p.5. 172
