Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Orbán János: Date noi despre architectura Târgu-Mureşului la începutul secolului al XIX-lea. Construcţia clădirii Apollo

Marisia XXX-XXXI

tru Tnceperea lucrärilor unei constructii multifunctionale de dimensiuni färä egal Tn ora§.

Constructiile din timpul iui Teleki Sámuel (1804-1808)

Informatiile din materialele documentare care se pot depista Tn arhivele familiale tree gradat §i fára sincope de la cládirea Bibliotecii Teleki Tn faza de finalizare la lucrärile clädirii Apollo. Nu se poate vorbi de suprapunerea lucrärilor de zidärie - din documente, excluzänd orice dubiu, se vede dar cä s-а Tnceput construirea hanului numai dupä ce lucrärile de zidärie consumatoare de energie §i costisitoare din preajma bibliotecii s-au Tncheiat definitiv, iar potentialul economic §i forta de muncá a domeniului Teleki au fost capabile sä suporte greutätile unei noi constructii de mare amploare.20 Cänd, Tn primävara anului 1804, sau apucat de construirea hanului, Tn strada Sfäntul Nicolae (Szent Miklós) mai era de executat numai о micä parte a lucrärilor interioare (lucräri de tämplärie, zugrävealä, aurire).

Maistrul constructor Johannes Sommer din Cluj, amintit §i ca „mesterül din Bonchida” (Bontida), apare pentru prima oarä Tn izvoare, Tn martié 1804.21 íi trimisese, anterior, comanditarului la Viena planurile hanului, care trebuie sä le fi §i aprobat, pentru cä mandatatii säi au Tncheiat contract cu constructorul,22 rugändu-l totodatä pe cancelar, Tn vederea demarärii cät mai rapide a lucrärilor, ca sä le retrimitä delineatia (planurile).23 Planurile nu s-au pästrat,24 iar din do-20 Kadácsi István cätre Teleki Sámuel, Dumbrävioara, 7 februarie 1803. Directia Judeteanä Cluj a Arhivelor Nationale Románé, Fond familial Teleki din Dumbrävioara [ín continuare: Fond familial Teleki din Dumbrävioara], 833.

21 ín decembrie 1803, documentele amintesc §i de un me§ter clujean pe nume Boros Pál, care „ín anul 1804, ín contul muncii acontate” a primit ín avans 10 florini renani, dar ulterior i se pierde urma, nu putem afla nici mácar la ce fel de lucräri ar fi urmat sä ia parte. V. Az erdélyi jószágokból bé vett kész pénzről való demonstratio. Ibidem, 833.

22 Me§terul clujean a lucrat scump, intendentii nemultumiti ai cancelarului au íncercat sä compenseze acest lucru prin netoemirea sa deocamdatä pentru executarea boltilor, stucaturii, pervazurilor, socotind cä acelea le vor executa separat §i mai ieftin cu ucenici zidari. Constructorul nemultumit n-a fost dispus ín aceste conditii sä íncheie о íntelegere. Läsänd decizia ín seama cancelarului, au íncercat sä tärägäneze lucrurile. Sommer a urgentat ín octombrie 1806 cuprinderea ín contract a lucrärilor rämase pe din afara lui ín 1804. Gyújtó Sándor cätre Teleki Sámuel, Tárgu-Mure§, 3 martié 1804. Arhivele Nationale ale Ungariei, Arhiva tärgumure§eanä a familiei Teleki, P 661, sectia Teleki Sámuel [in continuare: Arhiva tärgumure§eanä a familiei Teleki, sectia Teleki Sámuel], 40/678; Specificatio. Tärgu-Mure§, 2 octombrie 1806. Biblioteca Documentarä Teleki-Bolyai din Tárgu-Mure§, Arhiva personalä Teleki Sámuel, [ín continuare: Arhiva personal Teleki Sámuel] nr. 147.

23 Kadácsi István cätre Teleki Sámuel, Dumbrävioara, 2 martié 1804. Fond familial Teleki din Dumbrävioara, 833. Afläm ?i despre faptul cä ín martié se tocmeau cu Sommer §i pentru ridicarea ín Dumbrävioara a unei cládiri pentru bírt. La pontonul de pe maiul Mure§ului ar fi vrut sä ridice íncá ín 1803 un bírt (astäzi nu mai existä), insä lucrärile au rámas pentru anul urmätor, zidária fiind terminatä ín octombrie 1804. Se compunea din sala de consumatie, locuinta crä§marului, douä camere de oaspeti, bueätärie §i cämarä pentru vin. Probabil cä Sommer a condus la Dumbrävioara §i lucrärile de la casa functionarului, trasatä íncá ín 1803 de cätre Követsi János, dar executatä numai ín 1804. V. Scrisorile lui Kadácsi István cätre Teleki Sámuel: Dumbrävioara, 13 mai 1803. Ibidem, 896; Dumbrävioara, 16 august 1804. Ibidem, 833; Medieful Aurit, 7 octombrie 1804. Ibidem, 896.

24 ín matériáiul documentar al Bibliotecii Teleki sub numärul II.b.691 se pästreazä un plan nedatat §i nesemnat. Biró József considera cä proiectul clädirii clasicizante cu douä niveluri §i 15 axe tine de bibliotecä; В. Nagy considera cä sunt planurile clädirii Apollo. (Biró József, A gernyeszegi Teleki-kastély, Budapesta, 1938, 103; В. Nagy Margit, Türk Antal építőmester (1750-1798), in Stílusok, művek, mesterek, Bucure§ti, 1977, p. 48.) ín opinia noastrá, proiectul nu poate fi nicicum al bibliotecii, dar e incert §i daeä frontispiciul neobi§nuit de lat ar putea fi adaptat la posibilitätile dictate de raporturile spatiale concrete de la Apollo. ín realizarea concretä a constructiei, acest proiect nu putea juca nici un rol.

13